Efectul Schengen modifică piața imobiliară. Cu cât au crescut prețurile caselor de la graniță

Piața imobiliară, și așa fragilă, va fi cât de curând afectată complet de intrarea României și Ungariei în Spațiul Schengen. Deja aderarea la spațiul terestru a dus la scumpirea proprietăților din zonele de graniță.

Schimbări pe piața imobiliară după intrarea în Schengen

Astfel, casele și terenurile din zona de est a Ungariei au început să se scumpească încă de când țara a obținut libera circulație cu frontierele maritime și aeriene. Cu toate acestea, proprietățile de la vecini sunt mai ieftine decât la noi în țară.

Potrivit specialiștilor, începând cu 1 ianuarie, cine vrea să investească în Ungaria are ocazia perfectă, mai ales că, în lipsa controalelor de la vamă, rezidenții vor putea circula fără probleme.

Un exemplu bun este Hencida, o zonă defavorizată, unde nu sunt prea multe locuri de muncă, astfel că proprietățile au rămas goale și s-au vândut la prețuri de chilipir. Aici s-au mutat, cel puțin ultimii 15 ani, mai multe familii de români, care au reușit să compere case și cu 6.000 de euro, în timp ce în țară nu și-ar fi permis să își achiziționeze nici cea mai ieftină garsonieră.

Digi24.ro

A murit Horia Moculescu. Compozitorul avea 88 de ani

O altă proprietate din Bulgaria s-a vândut cu 15.600 de euro, la 25 de kilometri de un loc de muncă. În România, la aceeași distanță, o proprietate similară costa 30.000 de euro, potrivit Digi24.

Digisport.ro

"N-a fost convocat, pentru ca pe tatăl său nu-l cheamă Gică Hagi!" N-a mai rezistat: atac frontal la Mircea Lucescu

Ce înseamnă intrarea României în spațiul de circulație liberă

Odată cu intrarea în Schengen, prețurile vor crește, dar tot vor fi mai avantajoase decât în țara noastră. Cei care și-au vândut casele în pandemie, sătui de cozile de la vamă, regretă acum, iar cei ce vor să se mute odată cu eliminarea cozilor de la vămi o pot face contra unui preț mai mult decât acceptabil.

De la 1 ianuarie, România va intra în Spațiul Schengen și cu frontierele terestre. Controlul documentelor se va face, în primele șase luni, în mod aleatoriu, apoi deloc. Aceeași regulă este impusă și în cazul Ungariei.

Despre aderarea României și Ungariei la Spațiul Schengen, Viktor Orban, premierul vecinilor, a recunoscut că procesul a fost foarte dificil, în contextul a nu mai puțin de 13 ani de așteptare și eforturi.

„Suntem aici pentru a marca o colaborare, un proiect din ultimele 6 luni, să sărbătorim colaborarea care s-a format între noi. Acum 6 luni domnul prim-ministru m-a primit la Guvern și atunci am stabilit un plan comun de acțiune pentru ca România să intre în spațiul Schengen”, a declarat Viktor Orban în cadrul unei întrevederi la București cu premierul Marcel Ciolacu.