Președintele Klaus Iohannis participă luni și marți la Summitul implementării climatice din cadrul Conferinței Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27).
“România sprijină pe deplin rolul de lider asumat de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte limitarea schimbărilor climatice şi angajamentul nostru comun de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră.
Trebuie să asigurăm o tranziţie climatică ordonată, cu multiple beneficii: investiţii în cercetare-dezvoltare-inovare, dezvoltarea economiei verzi şi crearea de locuri de muncă.
În plus, accesul la energie la preţuri accesibile poate fi asigurat prin investiţii în capacităţi de producţie a energiei cu emisii reduse de carbon, în reţele energetice reziliente şi prin asigurarea unui cadru de reglementare adecvat pentru energiile regenerabile.
Costul lipsei de acţiune în domeniul climei depăşeşte cu mult costul acţiunii. Schimbările climatice generează pierderi şi daune economice şi non-economice în întreaga lume”, a declarat Klaus Iohannis.
Președintele a ținut să sublinieze că războiul de pe continentul european care are efecte globale, insecuritatea energetică, penuria alimentară şi instabilitatea economică nu ar trebui să distragă atenţia de la schimbările climatice.
“Dimpotrivă, limitarea schimbărilor climatice este esenţială pentru abordarea multora dintre aceste provocări şi pentru protejarea bunăstării generaţiilor prezente şi cele viitoare.
Schimbările climatice nu sunt un concept abstract, ci o realitate cotidiană, cu consecinţe asupra sănătăţii umane, a naturii şi a economiei”, a mai declarat Iohannis.
António Guterres, secretarul general al ONU, a vorbit în deschiderea conferinței.
“În doar câteva zile, populația planetei noastre va depăși un nou prag. Se va naște membrul cu numărul opt miliarde al familiei noastre umane. Ce îi vom spune acelui copil atunci când ne va întreba ce am făcut pentru planetă?
Suntem în lupta vieții noastre. Și pierdem. Emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească. Temperaturile globale continuă să crească. Iar planeta noastră se apropie rapid de punctele de inflexiune care vor face ca haosul climatic să devină ireversibil.
Ne aflăm pe o autostradă spre iadul climatic, cu piciorul pe accelerație”, a afirmat Guterres.
De aceea, susține secretarul generalONU, “la începutul Cop27, solicit un pact istoric între economiile dezvoltate și cele emergente – un pact de solidaritate climatică”.
Acest pact va fi unul “în care toate țările vor face un efort suplimentar pentru a reduce emisiile în acest deceniu, în conformitate cu obiectivul de 1,5 grade Celsius.
Cele mai mari două economii – Statele Unite și China – au o responsabilitate deosebită de a se alătura eforturilor pentru a face din acest pact o realitate.
Omenirea are de ales: să coopereze sau să piară. Este vorba fie de un pact de solidaritate climatică – fie de un pact de sinucidere colectivă.”
Monarhul britanic figura ca vorbitor pe agenda online a ceremoniei de deschidere a COP 27. Contactați de reporterii The Guardian, reprezentanții Palatului Buckingham au declarat că a fost menționat din greșeală.
“Mă tem că informația este incorectă, el nu va fi vorba de nicio o apariție sau declarație sub nicio formă, virtuală sau nu”, a precizat un purtător de cuvânt al casei regale britanice
Monarhul a fost sfătuit anterior de Rishi Sunak să nu participe la evenimentul climatic, în ciuda deceniilor sale de campanie pe această temă.
Săptămâna trecută, regele a găzduit un eveniment Cop27 la Palatul Buckingham, la care au participat personalități importante din întreaga lume, pentru a da startul summitului.
Cea de-a 27-a Conferință ONU privind schimbările climatice (COP27) debutează luni. Summitul, care durează două săptămâni, are loc în fiecare an începând din 1995.
Această conferință internațională este sinonimă cu schimbările climatice. Ce trebuie să știți despre COP27?
Conferința ONU privind schimbările climatice (denumirea oficială a Conferințelor părților privind schimbările climatice) are loc în fiecare an începând din 1995. Aceste summituri de două săptămâni reprezintă un spațiu important pentru liderii mondiali, politicieni, experți și o mulțime de alte persoane care discută despre criza climatică la nivel global.
Conferințele anuale îi reunesc pe cei care au semnat, în urmă cu 30 de ani, Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) – un tratat internațional de mediu care abordează schimbările climatice.
Fiecare stat membru al ONU este semnatar al UNFCCC, precum și Palestina, Insulele Cook și Niue. Sfântul Scaun este, de asemenea, un observator al tratatului. Practic, fiecare națiune, țară sau stat din lume este implicat, ceea ce înseamnă un total de 197 de părți semnatare, relatează euronews.com.
În fiecare an, reprezentanți ai fiecărei părți se reunesc pentru a discuta despre acțiunile privind schimbările climatice în cadrul Conferinței părților sau COP. După COP26, care a avut loc anul trecut la Glasgow, cea de-a 27-a COP va avea loc în Egipt între 7 și 18 noiembrie.
“Munca care ne așteaptă este imensă. La fel de imensă ca și impactul climatic pe care îl observăm în întreaga lume”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în timpul unei reuniuni recente premergătoare COP.
“O treime din Pakistan a fost inundată. Cea mai fierbinte vară din ultimii 500 de ani în Europa. Filipine distrusă. Întreaga Cuba în black-out”, a enumerat el.
Guterres a adăugat că, în SUA, uraganul Ian a adus “o reamintire brutală a faptului că nicio țară și nicio economie nu este imună la criza climatică”.
Avalanșa de dezastre climatice din 2022 a lăsat puțin spațiu de manevră pentru ca comunitatea internațională să reacționeze. Și, după cum arată cel mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) al ONU, ne apropiem tot mai periculos de pragul de 1,5C al încălzirii globale.
COP27 are loc pe parcursul a două săptămâni, între 6 și 18 noiembrie.
Cele două săptămâni de negocieri vor debuta cu un summit al liderilor mondiali, care va avea loc pe 7 și 8 noiembrie. După aceea, oficialii guvernamentali vor aborda unele dintre cele mai importante probleme legate de climă, printre care finanțarea, decarbonizarea, adaptarea și agricultura.
În cea de-a doua săptămână, subiecte importante, printre care egalitatea de gen, apa și biodiversitatea, vor fi în centrul atenției.
O prezentare generală a calendarului a fost publicată de ONU în luna august, iar mai multe informații despre zilele tematice sunt disponibile pe site-ul Președinției COP27.
Deși nu există planuri pentru ultima zi, COP-urile sunt cunoscute pentru că se supraîncarcă. La COP26 de la Glasgow, un acord final a fost încheiat abia sâmbătă, 13 noiembrie.
Egipt găzduiește COP în acest an, în orașul Sharm El-Sheikh, stațiune de la Marea Roșie.
Aceasta este prima COP în Africa de la COP22, care a avut loc în Maroc în 2016. Se speră că va fi o “COP africană”, atât din punct de vedere al obiectivelor, cât și al locației, deoarece țările africane se confruntă cu unele dintre cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.
Există două locații principale pentru eveniment: Zona Albastră și Zona Verde. În prima zonă au loc negocierile oficiale, reunind delegații și observatorii prin discuții, expoziții și activități culturale.
Acest spațiu gestionat de ONU se află la Centrul Internațional de Convenții din Sharm El-Sheikh (SHICC), la sud de centrul orașului.
Peste drum se află Zona Verde, care este administrată de guvernul egiptean și este deschisă publicului. Site-ul spune că va fi o platformă “incluzivă” în care “comunitatea de afaceri, tinerii, societățile civile și indigene, mediul academic, artiștii și comunitățile de modă din întreaga lume se pot exprima și vocile lor vor fi auzite”.
Sarcinile de găzduire a COP se rotesc în jurul a cinci grupuri regionale ale ONU. Țările din grupul african au hotărât între ele cine va face un pas înainte. Marrakech, din Maroc, a găzduit de două ori, la fel ca și Kenya și Africa de Sud, toate aflate în primele șase cele mai bogate națiuni ale continentului în funcție de PIB.
Secretariatul CCONUSC a întreprins o misiune de anchetă pentru a verifica dacă Egiptul are resursele necesare pentru a organiza un eveniment de o asemenea amploare. Deși acest lucru a fost făcut ca la carte, președinția egipteană este controversată din cauza rezultatelor sale slabe în ceea ce privește drepturile omului.
De la preluarea puterii în 2013, guvernul președintelui Abdel Fattah el-Sisi a supervizat o represiune generalizată a disidenței. Cel puțin 65.000 de prizonieri politici se află în prezent în spatele gratiilor, potrivit estimărilor Rețelei arabe pentru informații privind drepturile omului.
Human Rights Watch afirmă că mii de persoane, inclusiv copii, au fost urmărite în procese în masă, “în cadrul unor proceduri nedrepte, lipsite de cea mai simplă asemănare cu un proces echitabil”.
Anul trecut, Amnesty International a clasat Egiptul pe locul trei în topul celor mai rele țări în funcție de numărul de execuții. Din acest motiv, unii militanți pentru justiție climatică, printre care și scriitoarea Naomi Klein, numesc acest summit “Summitul Carceral al Climei”.
Klein este unul dintre zecile de ecologiști și politicieni proeminenți, alături de Bill McKibben și de parlamentarul britanic Caroline Lucas, care și-au exprimat îngrijorarea într-o scrisoare la începutul acestui an.
“Suntem profund îngrijorați de faptul că [o conferință reușită] nu va fi posibilă din cauza acțiunilor represive ale guvernului egiptean”, au scris semnatarii. “Într-adevăr, în acest moment, pare mai probabil ca conferința să fie folosită pentru a mușamaliza încălcările drepturilor omului din această țară.”
Aproximativ 90 de șefi de stat și-au confirmat până în prezent prezența la COP27, a declarat un oficial egiptean de rang înalt. Reprezentantul special pentru președinția COP27, Wael Aboulmagd, nu a dezvăluit nume specifice, dar se așteaptă ca la summit să participe lideri mondiali și reprezentanți din peste 190 de țări.
Zeci de mii de negociatori, membri ai presei și organizații de observatori vor ajunge și ei la Sharm El-Sheikh.
Se pare că președintele SUA, Biden, va participa alături de John Kerry, însărcinat cu problemele climatice, în ciuda faptului că conferința va avea loc în mijlocul alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA.
”Îi îndemn pe liderii de la cel mai înalt nivel să participe pe deplin la COP27 și să spună lumii ce măsuri climatice vor lua la nivel național și global”, a declarat Antonio Guterres, Secretar General al ONU.
“COP27 este locul în care toate țările – în frunte cu G20 – trebuie să arate că sunt implicate în această luptă și că sunt implicate împreună. Iar cel mai bun mod de a demonstra acest lucru este să se prezinte la COP27 de la Sharm El-Sheikh”, spune Guterres.
Prim-ministrul britanic Rishi Sunak a anunțat că participă la COP27, după ce a fost criticat pentru că a dat prioritate “altor angajamente interne urgente”.
Un mare semn de întrebare planează în continuare asupra participării regelui Charles al III-lea. Fostul premier britanic Liz Truss l-ar fi “sfătuit” pe noul monarh – un militant veteran pentru climă – că nu ar trebui să meargă, iar Palatul Buckingham a confirmat că se va conforma.
Ministrul egiptean al afacerilor externe, Sameh Shoukry, îi va lua locul președintelui COP26, Alok Sharma (prezent și el), și va juca un rol-cheie în cadrul summitului.
COP27 este importantă pentru că oferă liderilor mondiali timpul și spațiul necesar pentru a face bilanțul celor mai recente date științifice privind clima și pentru a promulga schimbări care nu pot fi realizate decât în colaborare.
În 2015, în cadrul COP21 a fost semnat Acordul de la Paris, primul tratat global cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic privind schimbările climatice, prin care 196 de părți s-au angajat să mențină încălzirea globală sub 1,5C peste nivelurile preindustriale.
De cele mai multe ori, conferințele reprezintă un catalog de eșecuri, în ceea ce îi privește pe cei care au cea mai urgentă nevoie de acțiuni în domeniul climei.
COP26 a fost marcat de o avalanșă de noi angajamente – în ceea ce privește cărbunele, defrișările, emisiile de metan și altele – dar, în cele din urmă, ne-au lăsat pe cale să atingem 2,4C, potrivit Climate Action Tracker.
Pe lângă reducerea emisiilor, țările dezvoltate au promis, în cadrul COP21, să ofere țărilor în curs de dezvoltare 100 de miliarde de dolari pe an pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea până în 2020 – un obiectiv pe care este puțin probabil să îl atingă cel mai devreme până în 2023.
Acum, suportând greul intensificării schimbărilor climatice, națiunile vulnerabile se concentrează asupra celui de-al treilea aspect al finanțării pentru combaterea schimbărilor climatice: pierderile și daunele.
Această chestiune – comparată uneori cu “reparațiile climatice” – a fost amânată la COP26, iar militanții sunt hotărâți să își vadă satisfăcute cererile privind un mecanism de finanțare a pierderilor și daunelor la COP27.