News

Drama copiilor care nu pot merge la şcoală în pandemie! „Dacă tot nu pot să învăț să scriu, măcar să mă vadă profesorii”

10.03.2021 | 18:09
Drama copiilor care nu pot merge la scoala in pandemie Daca tot nu pot sa invat sa scriu macar sa ma vada profesorii
Familia lui Sorin Marian, un tânăr tată cu cinci copii care se chinuie să le ofere un adăpost și mâncare. Școala este încă la ani lumină. Sursa foto - colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Ei sunt copiii fără copilărie pe care România îi ascunde! Pentru că, din păcate, autoritățile aleg câteodată să privească în altă parte, să stea în spatele statisticilor oficiale și să aștepte rezolvări peste noapte de la un for superior. Primarii privesc către consiliile județene, acestea se uită la prefecți, prefecții la ministere și ministerele se întrec în comunicate. 

Departe de zumzetul birourilor, de gălăgia uneori infernală a Bucureștiului și a unei mașinării politice unsă cu toate alifiile atunci când trebuie să nu înțeleagă, România rurală, România preponderent săracă și cu probleme își trăiește zilnic dramele și își îngroapă viitorul.

ADVERTISEMENT

Nu o dată impasibil la nevoile reale ale unei categorii sociale, statul român s-a specializat în contre politice, în acuze la adresa rivalilor și de restul gargară la televizor.

Drama copiilor care nu pot merge la şcoală în pandemie şi pe care România îi ascunde în statistici!

Problemele au rămas însă în același loc, ba chiar, pe alocuri, s-au agravat. Oamenii au învățat că autoritățile sunt indiferente și atunci au gândit de unii singuri rezolvări. Așa au început să apară spitale, drumuri, renovări, construcții atât de necesare unei societăți.

ADVERTISEMENT

Donațiile au înlocuit reacția clasei politice și generozitatea a acaparat și a reparat mii de cazuri. Așa a fost și în cazul trecerii în sistemul online de învățământ. O trecere pe care țările dezvoltate au făcut-o într-o secundă, fără mari bătăi de cap, cu profesori conștienți de rolul lor și ajutați de guverne să construiască viitorul și cu elevi pentru care viața a continuat aproape la fel.

Sursa foto – colaj Fanatik

România, în schimb, nu a putut să facă lucrul acesta, nu a putut să continue sistemul de educație fără intervenții. Sute de gospodării încă nu aveau curent electric și zeci de mii de elevi nici măcar nu visau că vor avea vreodată o tabletă sau un laptop al lor.

ADVERTISEMENT

Ministerul s-a bătut cu pumnii în piept că rezolvă fiecare solicitare în parte, a cerut liniște din partea profesorilor și răbdare de la elevi. Și după mai bine de un an de zile de la apariția primului caz de coronavirus în țară, România are încă zeci de copii care nu pot învăța.

O tabletă, suma tuturor fericirilor de pe pământ

Este și cazul unei familii din Bogata Olteană, județul Brașov. Sorin Marian și-a cunoscut soția în urmă cu mai mulți ani de zile. Au împreună cinci copii și trăiesc cu toții din cei 2500 de lei pe care îi câștigă de pe urma îngrijirii animalelor.

ADVERTISEMENT

Fără o zi liberă, fără clipe de respiro, cei doi părinți muncesc zi lumină la o fermă de vaci. Când reușesc să curețe și să astâmpere foamea văcuțelor de care au grijă, aceștia vin într-un suflet acasă unde îi așteaptă copiii. Urmează o cină sărăcăcioasă, toaleta de seară și pregătirea zilei de mâine.

„Nu am mereu ce să le pun la pachet sau ce să le ofer”, spune mama. Femeia lucrează cu o singură mână, având un accident la cealaltă și se culcă în fiecare zi după 12 noaptea. După nici trei ore de somn se dă jos din pat pentru că animalele au nevoie de îngrijire constantă.

Sursa foto – captură facebook

Copiii știu că posibilitățile sunt puține și înțeleg lucrul acesta. Privesc cu jind la ceilalți din jur, dar nici nu îndrăznesc să viseze la normalitate. Întrebat dacă există un lucru pe care și l-ar dori, unul dintre ei nu a ezitat o clipă. „O tabletă, dar nu ca să mă joc la ea, ca să mă văd”, a zis acesta. „Dacă tot nu pot să învăț să scriu, măcar să mă vadă profesorii că sunt și eu la școala online”, a continuat.

Și dintr-un suflet mic, dintr-un suflet atât de încercat continuă să se scurgă vorbe atât de frumoase. „Întâi să avem o rânduială, să avem unde pune capul, apoi tabletă”.

„Vrem să muncim, vrem o casă a noastră”

Oamenii spun despre cei doi părinți că sunt harnici și dispuși să muncească orice pentru fericirea copiilor și pentru a le asigura o casă! De altfel, aceștia au făcut chiar un apel și au solicitat ajutorul semenilor.

Sursa foto – captură facebook

Spun că își doresc să aibă un acoperiș al lor deasupra captelor și sunt gata să muncească zi lumină pentru un asemenea vis. Cine vrea să-i ajute poate suna la numărul de telefon 0748633925. Tatăl, Sorin Marian este cel care răspunde.

Ce spun autoritățile despre abandonul școlar

Vicepreşedintele Comisiei pentru Educaţie, deputatul Alexandru Muraru susţine că în România rata de părăsire timpurie a şcolii este a treia cea mai ridicată din Europa şi că tinerii care abandonează şcoala sunt mai predispuşi şomajului sau riscului de a câştiga mai puţin.

“Peste 277.600 de tineri cu vârstele între 18 şi 24 de ani au abandonat şcoala şi nu s-au mai dus niciodată la liceu sau la şcolile profesionale, plecând din timpul sau imediat după gimnaziu. Rata de părăsire timpurie a şcolii este a treia cea mai ridicată din Europa, potrivit Eurostat.

Sursa foto – facebook

Într-un raport întocmit de Banca Mondială, reiese că acei copii care se nasc azi în România au aceeaşi şansă de (sub)dezvoltare ca cei din Afganistan, Ecuador şi Thailanda. De ce? Din cauza acestui procent ridicat de tineri care nu termină decât maximum opt clase.

Generaţia care se naşte astăzi va avea o productivitate în forţa de muncă de 60 la sută din ceea ce ar putea fi dacă ar fi beneficiat de o educaţie completă şi de o sănătate bună”, continuă deputatul.

Cum pot fi salvați copiii din mediile defavorizate

Totodată, Alexandru Muraru arată că procentul ridicat de tineri care părăsesc timpuriu şcoala ne costă 40 la sută din veniturile pe termen lung, potrivit calculelor făcute de reprezentanţii Băncii Mondiale.

“Toate studiile arată că părăsirea timpurie a şcolii conduce la excluziunea socială ulterioară în viaţă. Tinerii care părăsesc prematur şcoala sunt mai predispuşi riscului asociat şomajului sau al celui de a câştiga mai puţin odată ce găsesc un loc de muncă. Estimările legate de competenţe necesare în Europa sugerează că, pe viitor, doar 1 din 10 locuri de muncă va putea fi accesat de o persoană care a părăsit timpuriu şcoala”, adaugă deputatul PNL.

Sursa foto – facebook

Alexandru Muraru afirmă că guvernul a iniţiat câteva măsuri încă de anul trecut, el dând ca exemplu generalizarea Programului “Masă la şcoală” şi “Şcoală după şcoală”.

“În 2020, pentru a veni în ajutorul copiilor predispuşi la abandonarea şcolii, Guvernul a suplimentat bugetul Ministerului Educaţiei cu suma de 150 de milioane de lei pentru achiziţia de tablete conectate la internet. Ne-am asigurat astfel că nu creşte decalajul dintre copiii din medii defavorizate şi ceilalţi elevi.

Un ordin al ministrului stabileşte criteriile pentru repartizarea tabletelor către cei aproximativ 250.000 de elevi care au nevoie de ele, conform estimării Ministerului Educaţiei şi Cercetării”, susţine Alexandru Muraru, vicepreşedinte al Comisiei pentru Educaţie din Camera Deputaţilor.

La un an de la debutul pandemiei, Ministrul Educației recunoaște greșelile din sistem

De asemenea, ministrul Educaţiei Naţionale, Sorin Cîmpeanu, a afirmat că după ce inspectorii şcolari au raportat un necesar de 233.000 de echipamente la nivel naţional pentru elevii care nu au un device pentru învăţământul online, şi după ce 250.000 de tablete au fost distribuite în teritoriu, cele mai multe dintre ele fiind ridicate de elevi sau părinţi, o raportare recentă a indicat că 287.000 de elevi români nu au făcut şcoala online din cauză că nu au echipamentul necesar.

Întrebat care sunt motivele pentru care s-a ajuns în această situaţie, ministrul a răspuns că discuţia duce la ideea profesionalizării managementului în educaţie, pe care el o susţine. El susţine că managerii din sistem vor fi schimbaţi „printr-un concurs organizat într-o manieră extrem de relevantă anul acesta”.

Sursa foto – ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Sorin Cîmpeanu a precizat că şi el se întreabă cum s-a ajuns aici și a cerut o raportare care să îi arate numărul de elevi care riscă să rămână cu mediile neîncheiate pe primul semestru din cauza dificultăţilor înregistrate în procesul de predare online.

Departe de toate aceste raportări și statistici, România are încă un procent ridicat de copii care se culcă în fiecare seară flămânzi. O bucată de pâine reprezintă în 2021 un întreg Paradis pentru asemenea suflete chinuite și nevinovate, în timp ce autoritățile continuă să ne arate comunicate și cifre oficiale pe care le contrazic tot ele la scurt timp.

România are copii pentru care curentul electric ține încă de domeniul science fiction, iar tableta, laptopul și, din păcate, școala au devenit lucruri imposibile. Ei sunt copiii fără copilărie pe care România îi ascunde. Din neputință, din neștiință, din nepăsare.

ADVERTISEMENT