Ei sunt vinovații pentru dezastrul din România! Cum s-a votat după Revoluție

Ei sunt vinovații pentru dezastrul din România! Imediat după Revoluție, mai multe nume grele au acaparat scena politică. De-a lungul timpului, aceștia au făcut legea și au împărțit țara pe bucăți. Indiferent de numele partidului care a câștigat, alegerile parlamentare s-au dovedit o glumă proastă pentru electorat. 

Aleșii neamului au uitat repede promisiunile făcute în campania electorală și s-au închis în birouri. Au ieșit la distanță de câțiva ani buni, ceva mai corpolenți, dar cu gânduri pașnice. Și au solicitat un nou mandat pe care, culmea culmilor, l-au primit fără să se străduiască prea mult.

Primul test electoral din istoria post comunistă a României a fost reprezentat de alegerile generale din 20 mai 1990. Decretul stabilea că Parlamentul va fi ales prin vot proporțional, pe liste de partid, fără existența unui prag electoral. Astfel a fost posibilă intrarea în Parlament a nu mai puțin de 27 de formațiuni politice la Camera Deputaților, între care 11 aparținând unor minorități naționale și 7 la Senat.

Vinovații pentru dezastrul din România!

Cu toate acestea, s-a manifestat un dezechilibru accentuat între câștigătorul FSN, care a adunat nu mai puțin de 67,53 % din mandate și celelalte formațiuni. Doar UDMR și PNL mai dețineau o anumită pondere parlamentară de câte 7,34 % fiecare.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

Ca să vă faceți o idee cum a pornit România modernă, atunci priviți Parlamentul. FSN a avut, atenție, 91 de locuri în Senatul României. Următorii pe listă au fost cei de la UDMR cu 12 poziții, în timp ce liberalii abia au adunat 10. PNȚCD avea un singur loc.

Camera Deputaților aproape că nu a avut istoric. FSN a luat 263 de locuri, UDMR și PNL, câte 29. Ecologiștii și PNȚCD-ul luau și ei câte 12.

La nici doi ani distanță, românii nu și-au schimbat prea mult opțiunile, dar au avut de data aceasta un segment de dreapta mult mai puternic. FDSN luat 49 de locuri la Senat. CDR a bifat 34, în timp ce FSN a luat și el 18. La Camera Deputaților, FDSN a ieșit pe primul loc cu 117 locuri primite. CDR s-a mulțumit cu 82, FSN cu 43.

1996, prima mare schimbare a României

Lucrurile s-au schimbat dramatic patru ani mai târziu. Enervați la culme de promisiuni neîndeplinite și de o tranziție lentă către capitalism, românii au votat CDR-ul lui Emil Constantinescu. Formațiunea a ieșit prima la Senat cu 53 de poziții, urmată de PDSR cu 41 de locuri, în timp ce USD a strâns 11.

Digisport.ro

FOTO Un nou cuplu celebru. După un an de speculații, a anunțat relația și “internetul a explodat”

La fel s-a stat și la Camera Deputaților, acolo unde CDR a adunat 122 de locuri când s-a strigat catalogul. PDSR a ieșit pe locul 2 cu 91 de poziții.

Nemulțumiți de cum au decurs lucrurile, dar și fără un om capabil să coalizeze dreapta, românii s-au reîntors spășiți către partidul lui Ion Iliescu. Mai ales că, turul 2, avea să propună o luptă cu PRM-ul lui Corneliu Vadim Tudor. 65 de locuri de senator a câștigat PDSR, 37 PRM și câte 13 PD și PNL. Același clasament s-a înregistrat și la Camera Deputaților.

Vadim Tudor, „sperietoarea” din debutul anilor 2000

Următoarele alegeri parlamentare din România s-au desfășurat pe 28 noiembrie 2004. Competiția s-a ținut pentru 136 de locuri de senator și 314 de locuri de deputați. La alegerile generale din 2004, numărul total al alegătorilor înscriși pe liste a fost 18.449.344.

Dintre aceștia, s-au prezentat la urne 10.794.653 de alegători, adică 58,5% din totalul de alegători cu drept de vot. Principalii candidați au fost uniunea de stânga între PSD și PUR și alianța de centru dreapta “D.A.” (Dreptate și Adevăr) între PNL și PD.

Alte partide care au participat la alegeri cu speranța că ar putea trece pragul de 5% au fost PRM (naționaliști de dreapta), UDMR (partidul etnicilor maghiari) și URR. În plus, grupările politice al minorităților care nu împlinesc pragul de 5%, au avut dreptul la un reprezentat în parlament (în total 18).

A câștigat stânga, urmată de coaliția D.A, pentru ca pe locul 3 să se claseze partidul lui Corneliu Vadim Tudor. Alegerile parlamentare din 2008 au venit cu o premieră. Concret, la acest scrutin s-a renunțat la votul pe liste, reprezentanții politici ai cetățenilor fiind aleși printr-un sistem mixt, în care candidaturile și votul sunt uninominale, iar acordarea mandatelor se face proporțional.

Struțo-cămila de stânga-dreapta din 2008

Ca urmare a alegerilor, niciun partid nu a obținut majoritatea, cele două principale formațiuni din Parlament, provenite din Frontul Salvării Naționale, PSD și PDL, formând o coaliție. Deși s-au aflat multă vreme în contradicție, în urma rezultatelor alegerilor legislative din 2008 au hotărît să formeze împreună o largă coaliție guvernamentală.

Interesant este că PDL a avut mai multe mandate și a primit dreptul de a desemna primul ministru, iar cel nominalizat a fost Emil Boc, primarul municipiului Cluj și președintele PDL.

Patru ani mai târziu, în 2012, în urma alegerilor parlamentare numărul de parlamentari a crescut de la 470 la 588. Numărul deputatilor a ajuns la 412, iar cel al senatorilor la 176.

USL a deținut 395 de mandate (122 de senatori si 273 de deputati), ARD 80 de mandate (24 de senatori și 56 de deputați), PP-DD 68 de mandate (21 de senatori și 47 de deputați), iar UDMR 27 de mandate (9 senatori și 18 deputați).

2016, marea lovitură gândită de Liviu Dragnea

Alegerile parlamentare din 2016 au fost diferite față de cele din 2012 si 2008. În 24 februarie 2015, Comisia de Cod Electoral a decis revenirea la votul pe listă și renunțarea la sistemul de vot uninominal folosit în ultimele două alegeri legislative. Această schimbare a fost susținută atat de PSD cât și de partidul principal din opoziție PNL.

Mai mult de atât, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea alegerilor parlamentare pe listă pe 20 iulie 2015. Potrivit acestei norme urma să fie câte un deputat la 73.000 locuitori și un senator la 168.000 locuitori, astfel ajungând la un număr de 308 deputați și 134 senatori

Ca urmare a rezultatului alegerilor, Partidul Social Democrat a creat o coaliție de guvernare împreună cu ALDE și l-a propus premier pe Sorin Grindeanu. La scurt timp de la investire, guvernul a început un proiect de modificare a Codului Penal privind amnistia și grațierea.

Acest fapt a declanșat protestele anticorupție, care s-au extins la nivel național și au atins la apogeu numărul de 600.000 de manifestanți. Astfel, în luna februarie partidele de opoziție au depus o moțiune de cenzură, însă aceasta nu a strâns numărul necesar de voturi.

În luna iunie a escaladat un conflict între președintele PSD, Liviu Dragnea, și primul-minsitru. Liviu Dragnea i-a cerut în mod repetat demisia, dar Sorin Grindeanu nu a dat niciodată curs cererilor. Prin urmare, Partidul Social Democrat și ALDE și-au retras sprijinul politic, iar aproape tot cabinetul de miniștri, cu excepția ministrului Comunicațiilor, și-a depus demisia. A avut loc o nouă moțiune de cenzură, iar guvernul Grindeanu a fost înlocuit cu guvernul Mihai Tudose.

Nici acesta nu a rezistat prea mult și Liviu Dragnea a venit cu un nume surpriză. Viorica Dăncilă a fost aleasa social democratului, dar lucrurile s-au schimbat dramatic pentru el. Europarlamentarele au adus o întoarcere masivă a electoratului către dreapta și a doua zi a urmat condamnarea liderului PSD.

30 de ani de la Revoluție, sute de probleme

La peste 3 decenii de la Revoluție, România traversează o perioadă dificilă. Sistemul medical este greu încercat de pandemia de coronavirus, spitale nu sunt, autostrăzi nici atât. Oamenii au plecat pe capete și milioane de români lucrează peste granițe.

Pe 6 decembrie, clasa politică își cere din nou dreptul. Alegerile parlamentare vor genera un nou guvern, în timp ce problemele reale ale românilor sunt în continuare nerezolvate. Stânga sau dreapta, nu contează, promisiuni sunt cu duiumul.