George-Claudiu Anglițoiu, unul dintre responsabilii care se ocupă cu aprobarea sau respingerea investițiilor străine în țara noastră, controlează în jur de 0,01% din capitalul echipei germane Borussia Dortmund.
George-Claudiu Anglițoiu este un funcționar public al statului român care ocupă două funcții importante: este director în cadrul Consiliului Concurenței și este secretar general al Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) din România. În plus, este cadru didactic la Școala Națională de Studii Politice și Administrative. Declarația sa de avere dezvăluie o pasiune interesantă, și anume clubul de fotbal german Borussia Dortmund. Anglițoiu deține acțiuni în valoare de 58.362 de euro, conform ultimului document semnat, cel din 2024. Cu trei ani mai devreme, Anglițoiu declara în declarația de avere valoarea de 68.560 de euro, adică 0,012% din clubul german.
:format(webp):quality(100)/wp-content/uploads/2026/06/george-claudiu-anglitoiu-actiuni-dortmund.jpg)
Este singura investiție făcută de Anglițoiu, și aceasta într-o societate din afara țării. FANATIK a încercat să îl contacteze pentru a afla de unde provine interesul său pentru fotbalul german și dacă această investiție este profitabilă. De asemenea, am fi dorit să aflăm ce le-ar recomanda antreprenorilor români: să investească în economia și sportul din România sau în sportul din alte state. Totodată, am fi fost interesați să aflăm de la Anglițoiu în ce măsură consideră că experiența sa reflectă atractivitatea mediului investițional din România în raport cu alte state europene, în condițiile funcției pe care o deține în cadrul comisiei care aprobă sau respinge investițiile străine. Până la momentul publicării articolului, Anglițoiu nu a putut fi contactat nici telefonic, nici prin e-mail.
Ne rezumăm la o declarație dată în 2014 pentru un blog românesc dedicat Borussei Dortmund: „Nu sunt un acţionar atât de mare. Cunoscuţii mă tachinează cu porecla ‘Gigi Becali de Dortmund’. E drept, economiile mele nu sunt într-o bancă, ci la acest club. Iar acesta este un punct din CV-ul meu cu care mă mândresc din plin, pentru că Dortmundul se vinde bine comercial. Are oameni inteligenţi în spate, care au transformat obsesia unui club de a învinge rivalele Schalke şi Bayern într-o poveste de succes. Au făcut cel mai mare stadion din Germania şi este singurul oraş pe care eu l-am cunoscut ca oraş al fotbalului”, a spus atunci Anglițoiu, pentru bvb09.ro.
:format(webp):quality(100)/wp-content/uploads/2026/06/george-claudiu-anglitoiu-steag-borussia-dortmund.jpeg)
Acesta prezentat câteva din beneficiile generale ale unui acţionar: „Dispui de preţuri mai bune la bilete, ai acces preferenţial la meciuri, dar timpul nu-mi permite să ajung atât de des. De regulă, merg la un meci din grupele Ligii Campionilor, la câteva partide de campionat sau cupă”.
În anii 2000, clubul german a trecut printr-o criză financiară majoră și a fost aproape de faliment. Listarea la bursă și cumpărarea de acțiuni de către fani din întreaga lume au ajutat practic la salvarea echipei. Anglițoiu a declarant atunci că nu privește această deținere ca pe o „afacere de proporții titanice” menită să-i aducă profituri masive, ci mai degrabă ca pe o formă de sprijin și o legătură simbolică, de suporter, cu un club pe care îl admiră.
George-Claudiu Anglițoiu are o carieră de peste două decenii în domeniul relațiilor internaționale și al afacerilor europene, desfășurată în mediul universitar (SNSPA și Universitatea din Münster), în administrația publică și în structuri guvernamentale de nivel înalt din România. A ocupat funcții academice de profesor și lector, a coordonat activități de cercetare și centre de studii europene.
Ca înalt funcționar în Consiliul Concurenței și secretar general al CEISD, Anglițoiu analizează fuziuni, achiziții și investiții străine care pot afecta securitatea națională sau competiția pe piața din România. Un club de fotbal din Germania nu are nicio legătură cu deciziile strategice sau economice pe care le gestionează instituțiile statului român. Cea mai importantă și de impact decizie de la înființarea CEISD, în 2022, este respingerea achiziției E.ON Energie România de către grupul maghiar de stat MVM din motive de securitate națională. Comisia a identificat riscuri majore legate de dependența crescută a grupului MVM de corporațiile de stat rusești (Gazprom și Rosatom), lipsa de garanții privind securizarea datelor cu caracter personal ale milioanelor de cetățeni români și suspiciuni legate de proveniența neclară a fondurilor. Ungurii au dorit să preia un portofoliu de furnizare de gaze și electricitate pentru peste 3 milioane de clienți români.
CEISD a funcționat ca o barieră birocratică în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor geopolitice dintre UE și China. OUG 46/2022 care a creat CEISD a vizat direct achizițiile de terenuri agricole vaste de către companii paravan din Orientul Mijlociu, ofertele companiilor chineze pentru elemente de infrastructură telecom (5G) sau energie regenerabilă (parcuri fotovoltaice masive) și orice tentativă a capitalului rusesc ascuns de a cumpăra active industriale din țară. Efectul practice a fost următorul: multe companii din state non-UE fie au primit aviz favorabil condiționat de reguli stricte (de exemplu, obligația de a păstra datele în servere din interiorul UE și de a nu schimba managementul fără aprobarea statului), fie s-au retras singure din negocieri știind că vor pica testul de securitate riguros aplicat de CEISD împreună cu SRI și SIE.