Nistor. Dan Nistor este țăranul din Rucăr care a devenit recordman în SuperLiga. A bătut toate bornele. Pe vremuri, să fi fost în 1971, asistam la celebrarea de către TVR și ziarele de specialitate a fotbalistului Iosif Lereter de la UTA. A fost primul jucător care a atins borna a 300 de meciuri în prima noastră Divizie/ Ligă în condițiile unui campionat național format din 14 și pe urmă din 16 echipe. Totalul meciurilor într-un sezon nu putea depăși cifra 30.
În 1980 fotbalul românesc era din nou marcat de o altă “Rara avis” pe nume Iosif Vigu, care atingea borna a 400 de meciuri. Și Ioșka a beneficiat de sistemul cu 16 și mai apoi 18 echipe. Totalul meciurilor sale putea fi de maximum 34 într-un sezon. După 33 de ani!, în 2013, Ionel Dănciulescu ajunge la incredibila cifră de 500 de meciuri pe prima scenă. Aceste cifre înseamnă reperele unor momente de neatins pentru jucătorii din perioadele respective.
Nu a fost ușor pentru niciunul dintre ei. Pentru primii doi, Lereter și Vigu, chiar mai greu. Nu au beneficiat de alimentația și medicația de azi, de preparatori fizici, de terenuri corespunzătoare și nici de numărul mare de schimbări. Au jucat cum și cât au putut ajungând și la selecții în echipa națională și la câștigarea trofeelor. Toți au devenit modele în ale profesionismului fotbalistic.
Aceste cifre incredibile pentru perioadele respective nu puteau fi realizate fără constanța metronomică a prezențelor în teren și a calității evoluției acestor mari și importante nume. Longevitatea nu este pentru oricine. Ea înseamnă genă, seriozitate, evitarea accidentărilor și nu în cele din urmă VALOARE.
Dar iată că săptămâna aceasta s-a întâmplat miracolul egalării recordului fabulos de 515 prezențe deținut de Ionel Dănciulescu. Un fotbalist pe nume DAN NISTOR a reușit premiera de a-l egala și cu siguranță și de a-l depăși pe ex-stelistul și ex-dinamovistul Danciu. Într-un fotbal românesc care se chinuie de ani buni și în care imitația vestului, fără vreo șansă de reușită, este la ordinea zilei asistăm la doborârea unui record de către un om care cu ceva timp în urmă nu spunea unora mare lucru.
Născut în frumosul ținut al Rucărului în urmă cu 38 de ani, Dan Nistor, iată, face parte din stirpele predecesorilor amintiți și fotbaliștilor fără de ABC-ul fotbalului, cum au fost celebrele cazuri ale unor imenși jucători ca Iovan, Belodedici și Dorinel Munteanu. Performanța sa este cu atât mai importantă, cu cât el nu a visat fotbalul, nu și l-a dorit în copilărie și nu a fost obsedat sau îmboldit de către cineva în drumul către profesionism.
Doar talentul și naturalețea l-au propulsat în fotbalul mare la o vârstă destul de înaintată. În adolescență nu era legitimat, condiția materială obligându-l să lucreze de timpuriu, sportul nefiind o prioritate.
Dan Nistor prin începutul carierei și prin realizările sale, dă peste cap absolut orice interpretate și regulă privind învățarea fotbalului în Academii, Centre de copii și juniori, profesori, antrenori licențiați, nutriție sau pregătire fizică, tehnică și tactică pe care se bate atât de mult moneda așa -zisul modernism recent.
Este poate ultimul mohican al performanței fără școală și, la fel, ultimul mohican al maidanului ca loc de învățare. Rucăreanul poate fi lesne încadrat în categoria talentului în stare pură. De pe maidan la 515 meciuri. Wow! Incredibil, dar posibil. A fugit de sărăcie. Resorturile sale au fost ca și în cazul celorlalți fără ABC, fuga de sărăcie și de foamete.
Nu a căutat gloria, dar a obținut-o. Nu a avut visuri, dar a ajuns cineva. Viața și realizările lui Dan sunt greu de înțeles de către mai oricine în anii tumultoși pe care i-am trăit. Lumea s-a obișnuit cu el pe stadioane. El este mijlocașul care aleargă cu pași mărunți, care gândește înaintea tuturor, care nu se ascunde de minge și care joacă mult pentru alții.
El este și cel care-și asumă pasa finală, dar și fazele fixe. Pe oriunde a jucat și-a pus clar amprenta atât pe stilul de joc al echipei cât și pe rezultatele acesteia. A fost jucătorul dorit de antrenori și esențial pentru colegi. A plăcut publicului pentru că s-a implicat și pentru că a schimbat estetica jocului de fotbal, fie la Curtea de Argeș, fie la Târgu Jiu, Craiova, Dinamo, CFR sau U Cluj.
:format(webp):quality(100)/wp-content/uploads/2026/08/dan-nistor-scaled.jpg)
Gena de țăran și naturalețea i-au fost aliați. N-a fost cel mai mare fotbalist, dar a fost cel mai important pentru echipele sale. La începutul profesionismului, acum 16 ani, a valorat 7 mingi și un rând de echipament. Atât a dat Pandurii pe el. Azi a ajuns peste toți românii la numărul de meciuri. Arcul acesta de timp i-au fost și pavăză și dușman. Nistor a învățat din greșeli cu naturalețe, în special datorită genei sale de țăran. Un om simplu, modest, căruia, sunt convins că nu-i vine a crede ce i s-a întâmplat. 515 meciuri în Liga a 1-a pornind de sub pământ. Incredibil!
Pentru el fotbalul a devenit viață, fără să fi fost nevoit să-l zgândăre. Vorbește liniar cu oricine, își spune și susține punctul de vedere. N-a reacționat când a fost dat afară de la Craiova, nici când CFR-ul l-a pus pe liber. A regretat plecare în Franța, la Evian, recunoscând că nu era făcut pentru acel fotbal fizic. Nu a dat replici nimănui demonstrând doar pe teren că în multe situații s-a greșit în privința lui.
Fără ucenicie în fotbal și fără o mare prietenie cu școala, Dan a reușit în viață. Fotbalul i-a oferit totul, primindu-l în lumea sa datorită simplității, talentului și modestiei. Dan Nistor nu și-a numărat meciurile, nu a țintit recorduri, ci doar a slujit un sport pentru care a fost plămădit. Fotbalul l-a iubit pe el mai mult decât pe mulți alții.
Nu este un tip cultivat, dar inteligența nativă debordează. Înțelege și se adaptează repede la orice mediu și la orice situație, fie ele și în afara terenului. Nicicând nu a renunțat la “Nistor- Naturalul”, în favoarea prefăcătoriilor multe și inutile ale multor colegi. Țăranul fotbalului românesc a devenit DINOZAUR.
Țăran a fost, țăran va rămâne și-i stă foarte bine cu această cruce în spinare. Nu va renunța la ea. Nu cred că i-ar sta bine și el știe asta. Țăranul Dan Nistor a fost și încă poate fi și Țăranul fotbalului românesc. El va rămâne un model de urmat pentru că de astfel de oameni este nevoie. În cele 515 meciuri, puteau fi încă vreo 60 fără episodul Evian și fără suspendarea de 7 luni de la Pandurii, a demonstrat cu vârf și îndesat că fotbalul este simplu atunci când ai talent și când îl slujești sincer.
Sunt convins că nu se va opri aici și că recordul său involuntar va fi greu de doborât. Ca cineva să reușească trebuie să-l fi cunoscut și să-și amintească pe și de DAN NISTOR. Un țăran din Rucăr devenit “DINOZAUR”.