După Referendumul pentru familie din 2018, USR s-a poziționat ca singurul partid progresist, cel puțin pe partea valorilor sociale, dacă nu și economic, de pe scena politică românească. Acum, șase ani mai târziu, după o înfrângere dură la alegerile locale din luna iunie, USR merge la alegerile prezidențiale cu Elena Lasconi și o campanie de atragere a voturilor electoratului conservator.
Elena Lasconi era pregătită de USR încă de la finalul anului trecut, când în mod surprinzător și fără alegeri interne, a fost pusă în fruntea listei pentru alegerile europarlamentare a partidului. De aici avea să fie dată la o parte tocmai după ce, într-un interviu, a recunoscut că a votat „Da” tocmai la Referendumul pentru familie.
După înfrângerea drastică suferită la alegerile locale, vechea conducere a USR și-a dat demisia și Elena Lasconi a preluat atât șefia partidului cât și rolul de candidat la Cotroceni. Foștii consilieri au fost schimbați, în locul lor venind nume apropiate de agenda neo-conservatoare și, vedem astăzi o cu totul altă campanie electorală din partea candidatului USR.
„Pentru a căpăta și menține o relevanță națională, doamna Lasconi desfășoară o campanie naționalistă. Nu foarte naționalistă, dar asemenea majorității campaniilor naționaliste, absolut goală de conținut”, a scris un comentator pe Facebook (George Tiuț), referindu-se la mesajele de campanie ale Elenei Lasconi. La fel, alte voci, tot din zona progresistă, au atacat mesajele ei electorale cu referințele la „nație” și mai puțin la drepturi și libertăți, deci un mesaj mai degrabă populist, din zona iliberală.
Analiștii politici sunt de părere că, cel puțin la nivel teoretic, campania Elenei Lasconi pare a fi una mai puțin obișnuită, în condițiile în care candidații dedică de regulă cele mai multe resurse pentru a-și asigura electoratul fidel.
„E clar o strategie electorală care, dacă e să urmăm canoanele, nu e obișnuită. De regulă, principala direcție strategică a fiecărei campanii este să-ți securizezi votanții existenți. Practic, strategia politică de campanie trebuie privită ca niște cercuri concentrice, în centrul existând electoratul propriu, cel pentru care consumi cele mai multe resurse, cel pentru care te lupți în primul rând. Celelalte cercuri, din ce în ce mai departe, necesită din ce în ce mai puține resurse pentru că este electoratul cel mai greu de convins să te voteze.
Ceea ce vedem la Elena Lasconi este că este un personaj care se poziționează destul de diferit față de ceea ce ne-am obișnuit din partea USR, și nici nu știm dacă este în linie cu ceea ce se așteaptă electoratul clasic al acestui partid”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul politic Adrian Zăbavă.
Analiștii politici subliniază că, chiar dacă la alegerile locale USR a obținut un scor foarte mic, aceste alegeri ne-au arătat că există totuși un important electorat urban/progresist, dovadă voturile pentru Reper și candidații independenți. Tocmai în această situație, strategia Elenei Lasconi pare să se îndrepte spre voturile/electoratul mai degrabă conservator, fapt mai puțin obișnuit.
„E adevărat că USR la alegerile trecute a luat sub 10%, dar, în același timp, a pierdut voturi din propriul bazin către Reper, către candidați precum Vlad Gheorghe sau Nicu Ștefănuță, care n-au dat semne de conservatorism. Adică, bazinul USR în totalitatea sa, probabil pe la 20% dacă e să adunăm scorurile acestea, nu e unul conservator în nicio privință.
Deci, Elena Lasconi nu pare că se îndreaptă spre voturile pe care USR le-a pierdut către acești actori politici care îi seamănă, ci spre voturi din alte bazine electorale – fie cel al liberalilor, fie al lui Simion sau pentru votanții pentru care noțiunile de națiune, credință sunt importante în politică. Pare că acolo se îndreaptă”, a mai precizat Adrian Zăbavă, pentru FANATIK.
Și profesorul George Jiglău, de la Facultatea de Științe Politice a Universității Babeș Bolyai, este de părere că strategia pe care a adoptat-o Elena Lasconi este una riscantă. În condițiile în care electoratul USR este unul „mofturos”, cum spune acesta, poate ușor pierde voturi în încercarea de a atrage alegători din zona conservatoare.
„Electoratul USR nu este o categorie omogenă de oameni. Am zis tot timpul că cei predispuși să voteze cu USR sunt genul de electorat mai mofturos. Adică mai greu de convins, care trebuie curtat mai mult, care trebuie convins de faptul că partidul/ candidatul respectiv merită votat cu adevărat. Este genul acela de electorat nemulțumit, care foarte ușor poate să pice într-un soi de blazare, că toți sunt la fel și nu mai are rost să-ți votezi candidatul. Trebuie foarte bine convins că acest candidat merită votat.
Această mișcare evidentă a Elenei Lasconi de a duce imaginea ei, care poate a fost așa și până acum, dar și partidul, pentru că nu s-a dezis nimeni de această imagine pe care o promovează, este cu siguranță riscantă din punctul ăsta de vedere. Probabil că are la bază un calcul pragmatic cum că mai jos de cum au fost la locale nu prea se poate. Mai rău decât să iei 8% nu ai cum să te duci. E o strategie care pornește de la ideea că nu prea au ce să piardă”, a declarat acesta, pentru FANATIK.
Pe de altă parte, profesorul de la UBB subliniază că, deși public și prin legile votate, USR s-a poziționat drept un partid progresist pe partea de valori sociale, mulți lideri ai săi au exprimat, cel puțin la nivel personal, o afinitate pentru valorile conservatoare.
„Deși USR a adoptat o poziție progresistă de la Referendumul pentru familie încoace, uitându-ne la profilul multor lideri ai partidului ridică semne de întrebare despre cât de progresist e cu adevărat acest partid. A fost o poziționare care a venit pe urma unei consultări interne, a fost o majoritate atunci dar care nu a rezonat cu mulți lideri, dovadă plecarea lui Nicușor Dan nemulțumit de această decizie. Cred că au fost mulți în aceeași poziție, Cioloș, Vlad Voiculescu, Pâslaru – care s-au afișat având valori personale mai degrabă conservatoare”, a explicat acesta, subliniind totuși că partidul are o masă mare de alegători care se identifică cu valorile progresiste, o masă care se mobilizează la alegeri și care fac din această strategie una pierzătoare în încercarea Elenei Lasconi de a ajunge în turul II.
Problema acestei strategii, în opinia profesorului Jiglău stă în faptul că pe segmentul conservator există alți candidați, cu partide și electorate mai disciplinate.
„Nu cred că e o strategie menită să o ducă pe Lasconi în turul II. Asta și pentru că se lovește pe zona conservatoare de o concurență acerbă. Și domnul Ciucă e conservator, și domnul Ciolacu e conservator, Simion e conservator. Ciolacu și Simion au în plus electorate mult mai disciplinate și mai pragmatice, mai puțin mofturoase. Deci cred că se pricep să joace această carte mai bine decât Lasconi. Deci, nu o văd intrând în turul II mergând pe această strategie. Sunt alții care sunt mai pricepuți ca ea în a fi conservatori”, a subliniat acesta.
Profesorul George Jiglău subliniază că, spre deosebire de vocile din zona ultra-conservatoare, precum George Simion sau Diana Șoșoacă, Elena Lasconi vine cu un alt tip de emoție. Că e un mesaj bazat mai degrabă pe optimism și nu atât pe frică.
„E o mișcare riscantă pentru că deși pot câștiga o serie de alegători în rândul celor care poate nu-l plac pe Simion, care vine cu un discurs conservator bazat pe exploatarea fricii, pe mesaje negative, spre diferență de dna. Lasconi, care zâmbește și vorbește frumos de un viitor în care să se regăsească cât mai mulți. E clar un mesaj conservator, dar într-o notă mai pozitivă. Atunci, poate unii care ar fi fost tentați de un discurs conservator mai apăsat se vor îndrepta spre Lasconi, care are cruce la gât și vorbește despre viitorul familiei, al nației și alte lucruri similare.
Pe lângă darul de a aduce acești alegători, această strategie riscă să piardă însă acea parte de electorat care vota cu USR care, cel puțin până acum, se poziționase într-o zonă mai progresistă”, a mai precizat profesorul Jiglău.
De la aparițiile la Untold, apoi la cele la mănăstiri la o ținută în care cruciulița de la gât este vizibilă, Elena Lasconi se diferențiază în primul rând de fostul lider al USR, Cătălin Drulă dispărând aproape complet din peisajul media după înfrângerile de la alegerile locale din iunie.
„Diferența de ton între Drulă și Lasconi se vede chiar din afișe. Cătălin Drulă era încruntat, era despre corupție, furat viitorul, genul de mesaje pe care USR le-a avut și în trecut. Erau despre un mare pericol care ne paște dacă iese PNL, PSD. La Elena Lasconi nu prea văd atât de multe mesaje negative, are o atitudine mult mai destinsă în raport cu aparițiile ei publice, nu semnalează mereu aceste mari pericole care ne pasc”, a mai explicat profesorul George Jiglău, pentru FANATIK.
Consultantul politic Adrian Zăbavă este de părere că în acest moment, fără multe date credibile privind intenția de vot, este greu de calificat succesul acestei strategii, dar subliniază că faptul că are un scor peste cel al partidului nu este suficient pentru a o duce pe Lasconi în turul doi al alegerilor prezidențiale. Acesta precizează că, acest calcul simplist de a lua de bun propriul electorat care te votează oricum și să încerci să aduni voturi de la oponenți depinde foarte mult de credibilitatea candidatului.
„Își poate pune cruci la gât, poate merge și la Untold și la o mânăstire la o diferență de doar câteva zile, dar întrebarea este cât de credibilă este în ceea ce face. Credibilitatea asta e cheia dacă convinge sau nu categorii diferite de electorat.
La o primă privire, nu mi se pare că ea nu e autentică. Are capacitatea să pară astfel. Experiența din media și ușurința cu care comunică, e în apele ei când e înconjurată de oameni… întrebarea este dacă oameni din diverse categorii se vor simți reprezentanți de ea. Cum va reuși Elena Lasconi să fie votată și de un electorat urban, într-o oarecare măsură progresist și principalul electorat al USR, peste un milion de oameni adunați în București, Cluj, Iași și care au votat candidați cu profile diferite de cel al Elenei Lasconi.
Poate campania USR speră că aceștia o vor vota pentru că nu au altă soluție mai bună, dar e posibil să aibă și surprize. Avantajul lor e că acum nu transpare altă candidatură care să atenteze la electoratul lor. Cu o candidatură de tipul Nicu Ștefănuță cred că strategia USR ar fi avut mari probleme”, a mai declarat, pentru FANATIK, consultantul politic Adrian Zăbavă.