Elena Udrea a scăpat de răspunderea penală în dosarul Hidroelectrica, în iunie 2024, alături de celălalt inculpat, Dan Andronic, datorită prescripției faptelor. În schimb, instanța a decis să i se confiște sumele de 2,5 milioane euro și 900.000 euro, primite ca mită de la afaceristul Bogdan Buzoianu. Suma de 900.000 euro reprezenta o creanță prin care o firmă a lui Buzoianu o împrumutase unui terţ şi care era garantată cu părţi sociale ale unei societăţi comerciale care deţinea două publicaţii. În legătură cu această sumă de 900.000 euro, Elena Udrea a formulat o contestație le executare, iar dosarul a fost înregistrat pe 17 noiembrie 2025 la Curtea de Apel București.
Udrea a arătat că, deși în drept, instanţa de fond a justificat măsura de siguranță a confiscării speciale pe temeiul de art.112 alin 1 lit.e) din Codul penal, care prevede confiscarea „bunurilor dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală” şi în fapt, a constatat „dincolo de orice dubiu” că produsul infracţiunii este reprezentat de părţile sociale ale celor două publicații, în contradicţie cu aceste considerente, a dispus confiscarea specială a sumei de 900.000 de euro şi a omis să se pronunţe pe desfiinţarea înscrisurilor aferente pe care le-a constatat ca fiind fictive sau pe confiscarea părţilor sociale ce reprezintă, în această logică, produsul infracţiunii.
În continuare, avocata Elenei Udrea a arătat că părțile sociale ale celor două publicații există și au rămas în proprietatea inculpatului Dan Andronic, astfel că, implicit, confiscarea specială față de Elena Udrea este dublă, prin faptul că rămâne și fără părțile sociale și i se confiscă și suma de bani în echivalent. „Prin urmare, s-a considerat că această consecință a omisiunii instanţei de fond de a se pronunţa cu privire la nulitatea actelor fictive de transfer al părţilor sociale către Dan Andronic şi, totodată, de a confisca de la Elena Udrea echivalentul valorii acestora, este în afara cadrului legal, dar în același timp, este şi imoral”, se arată în dosarul consultat de FANATIK.
În același sens, s-a precizat că este evidentă existenţa unei cauze ilicite şi imorale prin care un interpus a încheiat contractul de vânzare – cumpărare părţi sociale din data de 15.11.2011, acesta fiind lovit de nulitate absolută. Instanța a arătat că contestaţia la executare reprezintă acel mijloc procesual ce se poate exercita în vederea soluţionării incidentelor prevăzute de legea penală sau procesual penală, apărute înaintea sau în cursul executării hotărârii penale definitive ori după executarea hotărârii penale definitive, dar în legătură cu aceasta, fără însă ca prin acest demers să poată fi schimbată sau modificată soluţia pronunţată pe fondul cauzei, întrucât aceasta are autoritate de lucru judecat.
Prin contestaţia la executare nu se poate reclama nelegalitatea sau netemeinicia hotărârilor penale definitive, ci doar nelegalitatea ce s-ar constata prin punerea în executare a hotărârii. Așadar, prin raportare la cazurile expres și limitativ prevăzute de lege pentru exercitarea contestației la executare se deduce că regimul juridic al acestei instituţii de drept este acela al unui mijloc procesual prin care se asigură punerea în executare şi executarea propriu-zisă a hotărârii penale definitive, în conformitate cu legea, prin aplicarea acelor dispoziţii de drept penal şi drept procesual penal care se referă exclusiv la executarea unei condamnări penale.
Curtea a subliniat că aspectele referitoare la legalitatea și temeinicia modului de dispunere a măsurii de siguranță a confiscării speciale aplicate inculpatei Elena Udrea prin sentinţa penală, respectiv la stabilirea obiectului acesteia și la determinarea întinderii ei, au făcut obiectul controlului judiciar efectuat de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală, anume sesizată în acest sens prin intermediul criticilor invocate atât prin apelul declarat de Direcția Națională Anticorupție, cât și prin cel formulat de inculpată, fiind tranșate cu autoritate de lucru judecat prin decizia penală din 4 iunie 2024.
Pe de altă parte, Curtea a subliniat că motivul de contestație la executare are în vedere necesitatea lămuririi unor dispoziții cuprinse în hotărârea ce se execută, iar nu completarea considerentelor și/sau a dispozitivului hotărârii. Nelămuririle ce pot fi clarificate pe calea contestației la executare nu pot pune în discuție aspecte ce privesc fondul cauzei și care nu au fost soluționate prin hotărârea judecătorească. Din această perspectivă, se constată că în cauză, raportat la situația de fapt reținută în sarcina inculpatei Elena Udrea, pe baza probatoriului administrat, dar și la încadrarea juridică dată acestor fapte, nu se identifică niciun fel de nelămuriri cu privire la obiectul și întinderea măsurii de siguranță a confiscării speciale aplicată inculpatei și nici la temeiul juridic al dispunerii acesteia.
Instanța a arătat că, la finalul anului 2011 (luna noiembrie), inculpata Elena Udrea a preluat de la firma Grammotechniki Ltd o creanţă de 900.000 de euro, folosindu-se de interpunerea unei persoane şi a firmei sale Barringwood Ltd, pentru a ascunde că era beneficiara reală a acestei sume, dar şi adevărata natură a provenienței banilor. Creanţa de 900.000 de euro reprezenta împrumutul acordat în anul 2010, împrumut garantat cu un pachet majoritar de acţiuni la cele două publicații.
Rezultă așadar, față de situația de fapt prezentată, că suma de 900.000 de euro, reprezentând creanța pe care inculpata Elena Udrea a preluat-o de la firma Grammotechniki Ltd, controlată de un denunțător din dosar, folosindu-se de interpunerea altei persoane şi a firmei sale Barringwood Ltd, a fost obținută de către aceasta tot ca urmare a săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, aceasta înscriindu-se în oferta inițială de 5.000.000 de dolari, pentru a-și trafica influența în interesul afacerilor cu energie electrică ale lui Bogdan Buzoianu, ceea ce a impus reţinerea dispoziţiilor art.112 alin.1 lit.e din Codul penal, ca temei al confiscării speciale, se arată în dosarul consultat de FANATIK.
Instanța a menționat că modul ocult în care inculpata Elena Udrea a procedat la cesionarea acestei creanțe a fost subsumat scopului de a ascunde împrejurarea că ea însăși era beneficiara reală a acestei sume, dar şi natura ilicită a provenienței banilor. În ceea ce privește solicitarea de constatare a nulității absolute a actelor juridice de transfer prin intermediul cărora numitul Dan Andronic a devenit proprietarul părților sociale ale celor doua publicații, cu care era garantată restituirea împrumutului de 900.000 de euro, ce fusese inițial acordat de către denunțător altei persoane și apoi, preluat în calitate de creditor, prin persoane interpuse, de către inculpata Elena Udrea, Curtea a constatat că această cerere excede cadrului procesual al prezentei cauze.
Astfel, instanța a specificat că aspectele legate de constatarea, din perspectiva legislației civile, a naturii simulate a acestor tranzacții ori a caracterului lor ilicit și imoral să facă obiectul altor litigii de competența instanțelor civile, în vederea stabilirii apartenenței reale a părților sociale ale celor două publicații. A mai arătat că, față de aceste considerente, întrucât în cauză nu este incident cazul de contestație la executare prevăzut de art.598 alin.1 lit.c Cod de procedură penală, contestația la executare formulată de contestatoarea-condamnată Elena Udrea va fi respinsă, ca neîntemeiată. Această decizie a fost luată 18 decembrie 2025. Elena Udrea a formulat contestație pe 8 ianuarie 2026, dar nu a fost stabilit, încă, următorul termen al dosarului.