ADVERTISEMENT
News

Elevii români sunt cu un an și jumătate în urma celor europeni. Raport îngrijorător al UE

Autori: Adrian Ilie, Catalin Nae | 12.11.2020 | 19:02
Elevii români sunt cu un an și jumătate în urma celor europeni. Raport îngrijorător al UE
Raport îngrijorător al Comisiei Europene privind educația în România/ Foto: Hepta

Rezultatele testelor PISA obținute de către elevii români arată că aceștia au obținut cu 60 de puncte mai puțin decât media statelor Uniunii Europene, fapt ce reprezintă echivalentul unui decalaj de un an și jumătate de școală.

ADVERTISEMENT

Afirmația este făcută în secțiunea pentru România a Monitorului Educației și Formării 2020, realizat de către Comisia Europeană.

Raportul elaborat la Bruxelles arată că învățământul românesc este sub cel european și alți indicatori importanți, precum abandonul școlar, rata absolvenților de învățământ superior, nivelul competențelor digitale, relevanța sistemului de învățământ pentru piața forței de muncă și egalitatea de șanse a elevilor.

ADVERTISEMENT

Competențele digitale ale elevilor români, mult sub media UE

Învățământul românesc este nevoit să treacă, din cauza pandemiei, la educația prin sistem online, în condițiile unui nivel redus al educației digitale atât la profesori, cât și la elevi. Raportul constată că absența monitorizării rezultatelor programelor derulate prin strategia națională Agenda digitală 2020 a limitat eficiența măsurilor dispuse în ultimii.

În total, doar 57 % dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 16 și 19 ani au competențe digitale de bază sau peste nivelul de bază (media UE: 82 %). Decalajul în raport cu media UE este evident în mod special în ceea ce privește rezolvarea problemelor și competențele informatice, care includ luarea de decizii privind instrumentele digitale și folosirea acestora, achizițiile online, crearea de conținut și programare”, se arată în Monitorul Educației 2020 al Executivului european.

ADVERTISEMENT

Competențele digitale scăzute au fost constatate și la profesorii care au participat la Studiul internațional privind
procesul de predare-învățare din 2018, inițiat de OCDE. Calitatea cursurilor de formare pentru competențe digitale sunt sub așteptări. „Peste jumătate dintre cadrele didactice care au participat la studiu și-au dezvoltat insuficient competențele pentru utilizarea efectivă a platformelor de învățare la distanță”, se spune în Monitor.

Problema este agravată de lipsa infrastructurii în școli, îndeosebi în zonele rurale, numărul de calculatoare din fiecare școală fiind cu 60 % mai mare în zonele urbane decât în zonele rurale.

ADVERTISEMENT

Este menționat riscul ca trecerea la învățarea la distanță să agraveze inegalitățile deja accentuate întrucât un sondaj online recent (Centrul național pentru politici și evaluare în educație) a arătat că răspunsurile cadrelor didactice au indicat diferențe în ceea ce privește măsura în care au fost parcurse materiile și programa de învățământ în perioada învățării online. Unul dintre motive a fost lipsa dispozitivelor necesare care a afectat în special elevii de la sate și pe cei din categorii defavorizate. La aceasta s-a adăugat și lipa în anumite zone a conexiunii la internet.

Sistemul de învățământ, subfinanțat

În continuare, cheltuielile României pentru educație rămân printre cele mai scăzute din UE. „Potrivit ultimelor date disponibile, în 2018, cheltuielile publice generale pentru educație crescuseră în termeni reali cu 6,4 %, echivalentul a 3,2 % din PIB. Acest nivel al cheltuielilor este semnificativ mai scăzut decât media UE de 4,6 %, fiind unul dintre cele mai scăzute la nivelul UE”, menționează sursa citată, investițiile reduse afectând în mod special învățământul preuniversitar.

ADVERTISEMENT

Această situație are impact direct asupra procesului de modernizare a învățământului. De exemplu, procentajul copiilor cu acces la grădinițe este de 86,3%, față de 94,8%, cât reprezintă media Uniunii Europene, iar numai 15,1% dintre copiii cu vârste între 0 și 3 ani sunt duși la creșă. Monitorul observă o scădere a ratei de părăsire timpurie a școlii, dar această rămâne ridicată, de 15,3% în 2019, cu o treime mai mare decât media UE.

În continuare, o problemă gravă rămâne  procentul elevilor cu un nivel scăzut de cunoștințe la citire, matematică și știință. Programul privind evaluarea internațională a elevilor al OCDE din 2018 (PISA) indică faptul că 40,8 % dintre elevii români de 15 ani au avut dificultăți de înțelegere a textelor cu o lungime și complexitate moderate; 46,6 % au avut dificultăți de interpretare și de recunoaștere a modului în care se pot reprezenta matematic unele situații simple, iar 43,9 % nu aveau cunoștințe de bază în domeniul științei. În urma acestor rezultate, Comisia Europeană a conchis că, în medie, un elev din România este în urma celor din UE cu echivalentul unui an și jumătate de școlarizare.

ADVERTISEMENT

Acest nivel scăzut de cunoștințe este printre cele mai ridicate din UE și reprezintă aproximativ dublul mediei UE (22,7 % pentru citire, 22,9 % pentru matematică și 22,3 % pentru știință). În toate cele trei domenii, media PISA a  elevilor români a fost cu aproximativ 60 de puncte sub media UE, echivalentul a un an și jumătate de școlarizare. Comparativ cu 2015, performanța României nu s-a îmbunătățit la citire sau la știință și s-a înrăutățit considerabil la matematică, inversând unele îmbunătățiri observate între 2006 și 2015”, se arată în documentul CE. În mod firesc, și numărul elevilor cu rezultate bune la testele PISA este cu mult sub media UE: 1,4 % la citire (media UE: 8,5 %); 3,2 % la matematică (media UE: 11 %); 1 % la știință (media UE: 6,3 %).

Rezultatele reformei în curs a programei în curs, cu accent pe obținerea competențelor, vor putea fi evaluate abia în 2022, când vor absolvi gimnaziul primii elevi care au urmat noua programă. De asemenea, raportul observă un decalaj imens între elevii din medii socioeconomice avantajate în raport cu elevii din mediile dezavantajate. De exemplu, la citire decalajul este de 109 punct, echivalentul a doi ani și jumătate de școlarizare. „În plus, România are o persistență puternică a educației de la o generație la alta, ceea ce înseamnă că rezultatele educaționale finale ale elevilor sunt în mare măsură legate de cele ale părinților lor, fapt care limitează rolul jucat de educație în asigurarea egalitaţii de șanse”, precizează sursa citată.

Părțile bune: școlile profesionale și adaptarea universităților la învățarea online

Secțiunea în care România a făcut progrese notabile este cea care privește învățământul profesionale, unde numărul elevilor a crescut de șapte ori în comparație cu 2011-2012. Afluența elevilor către acest învățământ a fost determinată de programe de calificare, în care au fost cointeresate inclusiv companii private, prin stimulente acordate pentru angajarea de ucenici. Totuși, rata totală de angajare a noilor absolvenți din învățământul profesional sugerează că adecvarea și calitatea formării sunt insuficient aliniate la necesitățile pieței muncii (67,7 % comparativ cu media UE de 79,1 %). În plus, testul PISA a indicat un mare decalaj de performanță între elevii din învățământul general și cei de la filiera EFP (108 puncte).

În ce privește învățământul superior, se observă că numărul absolvenților este unul destul de scăzut, fără să existe o concordanță cu necesitățile pieței muncii, fapt care afectează direct competitivitatea economiei românești. „În 2019, doar 25,8 % dintre românii cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani aveau o diplomă universitară, un număr semnificativ mai scăzut decât media UE de 40,3 % și cel mai scăzut nivel din UE. Totuși, rata a crescut în mod semnificativ comparativ cu 2009 (16,8 %)”, se arată în document.

Un alt aspect pozitiv este ușurința cu care instituțiile de învățământ superior s-au adaptat condițiilor generate de către epidemia de COVID-19 datorită unei disponibilități mai bune a infrastructurii digitale și a platformelor digitale.

Însă creșterea treptată a numărului de absolvenți de universități nu înseamnă că disponibilitatea profesioniștilor cu studii superioare este mai mare deoarece  aproape 40 % dintre absolvenții de învățământ superior din România cu vârste cuprinse între 24-64 de ani au emigrat, potrivit unei estimări a Băncii Mondiale.

România stă prost și la capitolul privind promovarea învățării în rândul adulților. „Există puține inovări ale politicilor în acest domeniu. În 2019, doar 1,3 % dintre adulți au avut o experiență de învățare recentă. Acesta este unul dintre cele mai scăzute niveluri din UE, semnificativ mai mic decât media UE de 10,8 %. Există resurse limitate pentru campanii de sensibilizare, servicii de consiliere sau pentru instituirea centrelor comunitare propuse pentru învățarea pe tot parcursul vieții, deși reglementările necesare au fost adoptate în 2019”, se mai arată în Monitorul Educației al Comisiei Europene.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
ADVERTISEMENT
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 842. 32 pagini. Doar 5 lei!