News

Elevii și studenții, controlați cu forța pentru consumul de droguri. Poliția va putea intra în unitățile de învățământ pentru teste inopinate – proiect

Doi deputați PSD au inițiat un proiect de lege prin care poliția va primi dreptul să facă teste inopinate pentru consumul de droguri în școli și universități.
14.09.2022 | 16:54
Elevii si studentii controlati cu forta pentru consumul de droguri Politia va putea intra in unitatile de invatamant pentru teste inopinate  proiect
Inițiatorii proiectului de lege, deputații PSD Daniel Suciu și Bogdan-Gruia Ivan/ Sursă: Facebook - Daniel Suciu
ADVERTISEMENT

Războiul împotriva drogurilor în România ar putea intra într-o nouă fază dacă Parlamentul va adopta un proiect de lege inițiat de către deputații social-democrați Bogdan-Gruia Ivan și Daniel Suciu și susținut de PSD întrucât printre semnatari apar și președintele partidului Marcel Cioacu și liderul de grup de la Camera Deputaților Alfred Simonis.

Refuzul testării, sancționat cu închisoare până la 5 ani

Practic, poliția va primi dreptul să facă teste anti-drog inopinate în școli și universități, iar cei care ar încerca să împiedice aceste controale sau care s-ar opune să fie testați riscă pedeapsa cu închisoare între 1 și 5 ani. Asta în condițiile în care consumul de droguri nu este socotit incriminat în România, iar poliția va obține informații legate de viața privată a unor cetățeni care, din punct de vedere juridic, nu au comis vreo infracțiune.

ADVERTISEMENT

Daniel Suciu, fost vicepremier și ministru al Dezvoltării Regionale, actualmente vicepreședinte al Camerei Deputaților, a anunțat depunerea proiectului de lege pe care l-a elaborat împreună cu un alt deputat de Bistrița-Năsăud, Bogdan-Gruia Ivan, justificând inițiativa prin faptuș că prea muți tineri cad pradă dependenței de droguri.

Împreună cu prietenul meu deputat Bogdan Ivan Gruia, dar susținuți de Marcel Ciolacu , Alfred Simonis, punem în fața colegilor noștri deputați, dar și a societății, niște propuneri. Pentru unii vor fi dure, pentru alții poate insuficiente, dar haideți să facem ceva. Propunem ca polițiștii să poată face controale inopinate în unitățile de învățământ preuniversitar si universitar, publice sau private, în locațiile desfășurării unor evenimente, în cazul in care există suspiciuni certe că ar exista un risc de a se efectua tranzacții cu substanțe psihoactive”, a scris Daniel Suciu pe Facebook.

ADVERTISEMENT

La rândul său, Ivan susține că statul are nevoie de o legislație adecvată pentru a stopa consumul de droguri. „Ce vom face concret: vom da putere instituțiilor statului, să aplice legea acolo unde până acum nu puteau să intervină: școli, universități sau festivaluri, prin controale inopinate. Sunt măsuri dure care pot supăra, dar situațiile de acest gen pot fi stopate doar prin măsuri ferme! Flagelul drogurilor nu poate fi oprit din vorbe, analize și intruniri, ci prin respectarea legii! Este un proiect de lege perfectibil, la care vă invit să lucrăm cu toții: Parlament, părinți, instituții, pentru a ne salva copiii!”, a scris deputatul bistrițean pe pagina de socializare.

Minorii vor fi testați anti-drog fără acordul părinților

Proiectul celor doi, de modificare a Legii nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, dă dreptul poliției să recurgă la controale inopinate dacă oamenii legii au indicii că în unele locuri se consumă droguri.

ADVERTISEMENT

În cazul în care există sau se presupune în mod justificat că există un risc de a se efectua operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive în unitățile de învățământ, preuniversitar și universitar, publice sau private, sau locațiile de desfășurare evenimente, reprezentații legali ai inspectoratelor județene de poliție pot dispune organizarea unor controale inopinate operative în unitățile de învățământ, preuniversitar și universitar, publice sau private, sau locațiile de desfășurare evenimente.

În cadrul controalelor inopinate operative în unitățile de învățământ, preuniversitar și universitar, publice sau private, sau locațiile de desfășurare evenimente, echipa de control poate dispune măsurile care se impun în vederea atingerii scopului de prevenire a operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive și identificare a persoanelor implicate, inclusiv utilizarea mijloacelor de testare omologate”, stipulează proiectul celor doi deputați.

ADVERTISEMENT

Procedura de control inopinat urmează să fie detaliată prin ordin de ministru. De asemenea, unitățile de învățământ vor fi considerate zone de risc, precum și locațiile unor evenimente, precum festivalurile, în care există indicii că se consumă droguri. Pentru aceste zone de risc, Guvernul va elabora un plan de măsuri adaptat specificului fiecărei zone de risc.

Într-o declarație pentru FANATIK, deputatul Daniel Suciu a precizat că, în cazurile în care controlul se face la un liceu sau gimnaziu, va fi obligatorie prezența psihologilor de la direcțiile generale de asistență socială și protecția copiilor (DGASPC). Rezultatele testării minorilor vor fi aduse la cunoștința părinților sau tutorilor legali, însă fără să li se ceară acestora acordul prealabil. „Pe statistici, Bistrița-Năsăud, județul din care provin, este al doilea la nivel național ca și consum. Aproape 40% din cei depistați în trafic sunt sub influența substanțelor interzise, nu alcool. Unui părinte îi vine foarte greu să creadă că propriul lui copil apelează la substanțe interzise și dacă-i spune prietenul sau cunoscutul nu crede până nu vede negru pe alb. Nu mai merge doar așa, să ne uităm, să constatăm și să nu se întâmple nimic”, a argumentat Suciu.

Sancțiuni pentru patronii localurilor în care se consumă droguri

În ce privește posibilitatea controalelor și testelor inopinate, deputatul afirmă că s-a ajuns la această soluție în urma unor discuții cu reprezentanți ai poliției și DIICOT care au reclamat faptul că sunt lipsiți de pârghiile de a interveni în situații în care au informații privind consumul de droguri. „Nu au acces fără acordul proprietarilor, organizatorilor să facă controale acolo unde există suspiciuni rezonabile. Efectiv nu pot să intre. De exemplu, un festival, un club unde există informații că se consumă substanțe interzise nu au nicio responsabilitate și cade exclusiv în sarcina celor care consumă sau care trafichează și care sunt prinși – atenție! – la ieșirea din acel local. Noi ne dorim să aibă o responsabilitate inclusiv organizatorii de evenimente unde se consumă”, a spus Daniel Suciu.

Din acest motiv, patronii localurilor sau organizatorii cluburilor vor trebui să implementeze planurile de măsuri pe care urmează să le elaboreze Guvernul pentru fiecare zonă de risc. Dacă nu vor implementa sau respecta măsurile de prevenire sau combatere care le cad în sarcină, riscă pedeapsa cu închisoare de la 1 la 5 ani. În cazul în care încălcarea acestor reguli nu este deliberată, pedeapsa este mai mică – amendă sau închisoare de la 6 luni la 2 ani.

Teste obligatorii pentru o faptă neincriminată penal

Pedeapsa cu închisoare de la 1 la 5 ani este prevăzută și în cazul persoanelor care vor refuza să fie testate pentru consumul de droguri, deși consumul nu este socotit infracțiune, ci doar deținerea de droguri. În esență, o persoană va risca pușcăria dacă refuză să fie testată pentru o faptă care oricum nu este sancționată penal. Deși a fost întrebat, Suciu a evitat un răspuns clar în ce privește ce se va întâmpla cu persoanele ale căror teste au dat rezultate pozitive, dar care nu au asupra lor droguri, deci nu pot fi incriminate penal. Răspunsul deputatul a vizat doar cazurile în care cei depistați sunt minori: „Consumul nu este incriminat, dar eu chiar cred că dacă un copil este consumator, părinții trebuie să știe acest lucru.

Dreptul la viață privată este afectat și dintr-o altă perspectivă: dacă o persoană este testată, iar rezultatul este pozitiv, ce va face poliția cu această informație care ține de viața privată a fiecăruia și care nu este, în sine, o faptă penală?

În proiectul celor doi parlamentari bistrițeni mai este prevăzută înăsprirea unor pedepse. De exemplu, persoanele care pretind în mod fals că substanțele psihotrope pe care le vând sunt legale vor fi pedepsite cu închisoare de la 2 la 7 ani, față de pedeapsa de 1 la 5 ani de închisoare, cât este prevăzut în momentul de față. Daniel Suciu a precizat că proiectul face parte dintr-un pachet mai amplu de combatere și prevenire a consumului de droguri care urmează să fie depus.

Sancționarea consumatorilor, o temă controversată

Postarea prin care Suciu a anunțat proiectul de lege a strâns câteva sute de like-uri, inclusiv din partea unor colegi de partid parlamentari, iar majoritatea copleșitoare a comentariilor au fost favorabile. Însă unul dintre cei care au comentat a ridicat o chestiune de oportunitate și eficiență a unei asemena legi. „Bravo tată! Așa încurajați și mai mult fuga de școală! Fă centre pentru reabilitare cu drept de a rămâne anonim, programe speciale cu specialiști în domeniu, educație în școli, lasă tâmpeniile cu polițiștii, că nu rezolvați nimic, ba chiar îi îndemnați pe consumatori să absenteze – și mai mult – de la școală!”, se spune într-un comentariu pe pagina de Facebook al lui Suciu.

Proiectul de lege inițiat de Suciu și Ivan vine după ce Senatul a adoptat, ca primă Cameră sesizată, un proiect care mărea pedepsele pentru deținere de droguri în vederea consumului propriu de la maxim 3 ani la nu mai puțin de 7 ani. Adoptarea proiectului a generat nemulțumiri printre experții în combaterea efectelor consumului de droguri care susțin că politica de pedepsire a consumatorilor ignoră faptul că aceștia au, de fapt, nevoie de ajutor, pedepsele mari nefăcând altceva decât să amplifice proporțiile flagelului.

Împotriva adoptării legii s-au pronunțat Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie, Colegiul Medicilor din România precum și Consiliul Superior al Magistraturii, acesta din urmă arătând  că legea contravine viziunii pe care a fost fundamenat noul Cod Penal. „Experiența tuturor statelor europene ne arată că efectul criminalizării și creșterii pedepselor cu închisoarea nu este cel scontat, de diminuare a consumului, ci, dimpotrivă, este însoțit de o creștere a efectelor negative asociate acestui fenomen (infecții cu transmitere parenterală precum HIV și hepatită C, delincvență, ca să nu mai vorbim de pierderile de potențial uman asociate transformării în infractori a unui număr mare de oameni)”, se arăta într-o scrisoare deschisă semnată de Asociația Română de Psihiatrie la finele lunii trecute.

ADVERTISEMENT