Eliberarea de sub ruşi i-a învrăjbit pe ţăranii ucraineni. “Oamenii văd duşmani peste tot, se ridică vecin contra vecin”

La o lună după ce trupele ucrainene au eliberat satul Şevcenkivka, din regiunea Herson, comunitatea cândva unită a fost împărțită în două de acuzațiile că unii locuitori au colaborat cu rușii.

În război nimic nu este alb-negru

Vecinii arată acum cu degetul către vecini, iar relațiile construite de-a lungul generațiilor au fost deteriorate. Din această cauză, unii săteni şi-au părăsit deja localitatea în care s-au născut și s-ar putea să nu se mai întoarcă niciodată. În astfel de cazuri sunt implicați și agenți de informații ucraineni, dar este adesea dificil, dacă nu imposibil, să se stabilească dacă cineva a cooperat cu ocupanții.

În Şevcenkivka și în multe alte locuri eliberate, ocupația rusă a lăsat loc divizării comunitare şi suspiciunii reciproce, iar libertatea dobândită după şapte luni a alimentat gândurile de răzbunare, scrie The Washington Post.

Într-o dimineață de toamnă, la mijlocul lunii octombrie, la o săptămână după ce forțele de ocupație au fugit din Şevcenkivka, aproximativ 50 de locuitori rămași ai satului au întâmpinat un camion al armatei ucrainene, cu un transport de pâine. Olja Prodcenko , o femeie de 45 de ani, s-a oferit să împartă mâncarea. A mers din casă în casă, sărind peste multe case abandonate, până când a ajuns la o ușă galben și albastru strălucitor. Acolo i-a deschis Halina Pilipenko. Intrigată, femeia de 62 de ani nu a vrut niciun codru de pâine sau să aibă vreo legătură cu Olja, se arată într-un reportaj al publicaţiei americane.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

Fiul Halinei a luptat în prima linie pentru Ucraina. Aici, în Şevcenkivka, Halina își are dușmanii ei, printre aceștia numărându-se şi femeia care stătea la ușa ei, pe care o bănuia că a colaborat cu rușii. “Ai fugit de colo-colo, te-ai agitat, ai susținut una și bună: Rusia! Rusia“, strigă Halina furioasă, în timp ce Olja face cale-ntoarsă.

Povestea satului Şevcenkivka arată că nimic nu este alb și negru în război. În timp ce satele din apropiere au suferit teribil sub ocupație, Şevcenkivka a fost în mare parte cruțată. Unii locuitori s-au împrietenit chiar cu soldații inamici. Olja a recunoscut că a primit bani și ajutor de la ocupanți, dar la fel au procedat și mulți alții de aici. Ofițerii de informații ucraineni l-au reținut pentru două zile pe soțul Oljei, pentru audieri, pentru a stabili dacă acesta a colaborat cu ocupanții.

În convorbirea cu reporterii The Washington Post ea spune că numai Dumnezeu și vecinii lor îi pot condamna. “Ar fi trebuit să fii aici ca să înțelegi“, adaugă ea.

Când ocupanții ruși au sosit aici pentru prima dată, la mijlocul lunii martie, vehiculele lor au oprit pe strada principală. În satul vecin, Hreșcenivka, soldații ruși au fost  acuzați că i-au torturat pe prizonierii ucraineni, dar în Şevcenkivka ocupația a fost mult mai blândă. Locuitorii afirmă că soldații de acolo nu sunt ruși, ci din așa-numita Republică Populară Donețk. “Vorbeau ca noi, erau ucraineni ca noi”, spune Svetlana Ivanenko.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

Se pare că nici soldaţii nu ar vrut să fie acolo. Nici măcar nu erau bine pregătiți, iar unii dintre ei au crezut că vor fi trimiși în Crimeea. La scurt timp după sosire, trei militari s-au apropiat de Nadia Polivesa (46 de ani) şi din fața casei au întrebat-o dacă pot cumpăra cartofi de la ei. Nesigură cum va supraviețui sub ocupație ea a acceptat târgul şi apoi a mai făcut cu ei “afaceri”, dându-le lapte și ouă, la schimb pentru benzină.

Soldații aduceau apă în fiecare două zile, își amintesc localnicii. În timpul ocupaţiei, Tatiana Boguşevska s-a împrietenit cu un tânăr pe nume Oleg, care i-a spus că a fost forțat să se alăture armatei Republicii Doneţk în urmă cu câteva săptămâni. “Era un băiat bun, voia doar să meargă acasă“, spune Tatiana.

Halina, în ciuda furiei sale faţă de Olja, s-a împrietenit și ea cu câțiva soldați inamici, pe care i-a învățat cum să coacă pâinea pe foc deschis. Când una dintre cele mai bătrâne femei din sat, Nadia Breneva, a împlinit 91 de ani, soldații i-au adus ciocolată.

“Herson este acum Rusia”

Cu toate acestea, soldaţii nu uitau că fac parte din mașina de război rusească și au început să facă presiuni asupra sătenilor să ceară cărți de identitate ruseşti, pentru a obține apă sau mâncare. “Herson este acum Rusia”, îşi aminteşte Nadia Polivesa că i-a spus comandantul local, sugerându-i să ceară un pașaport rusesc. Lucrul a fost confirmat şi de alţi săteni.

Înainte de război, oamenilor din Şevcenkivka nici prin gând nu le trecea să discute despre identificarea cu Moscova. Dar, în câteva săptămâni de la ocupație, un grup mic a început să accepte deschis ideea de a se alătura Rusiei. Unii localnici susțin că Svetlana Ivanenko și Olja Prodcenko s-au numărat printre ele.

Svetlana, în vârstă de 50 de ani, respinge astfel de acuzații, dar a recunoscut că se simte nostalgică faţă de vremurile sovietice, când Şevcenkivka a prosperat trimițând cereale și produse agricole în Rusia. Dintre presupusele voci pro-ruse din sat, însă, puține au fost mai tari decât cea a Oljei. “Ea era aia care țipa: ‘Când ne vor da pașapoartele rusești?’“, spune Haljna. Cele două nu au fost niciodată apropiate. Dar acum, că fiul Halinei luptă pentru Ucraina, iar Olja ar fi acceptat bucuroasă ocupația rusă, vecinele sunt învrăjbite iremediabil de război.

Olja a negat că i-a primit cu braţele deschise pe ocupanți sau că a cerut un pașaport rusesc. Ca dovadă a loialității ei, ea a susținut că FSB a interogat-o cu privire la atacurile artileriei ucrainene și au lăsat-o în pace abia când au aflat că are doi fii cu handicap.

Nadia spune însă o cu totul altă poveste. Ea susține că rușii l-au interogat pe fiul ei după ce acesta ar fi fost pârât de soțul Oljei, Mikola. Nadija a fost atunci atât de furioasă încât l-a pălmuit pe soțul Oljei pe stradă, iar fiul ei a fugit din sat.

Au oferit fiecăruia câte 140 de euro

Luni de zile, țăranii s-au luptat să supraviețuiască, rămânând în același timp loiali țării lor. Apoi, la sfârșitul verii, pe vremea când Vladimir Putin a anunțat așa-zisul referendumuri în regiunile ocupate din Ucraina, locuitorii din Şevcenkivka au fost supuşi unui adevărat test.

Soldații au mers din ușă în ușă, oferind 5.000 de grivne ucrainene, aproximativ 140 de euro, de persoană. Pentru ce, nu au spus. Unele ca Tatiana și Halina, deși sărace, au refuzat oferta. Dar Olja nu a ezitat. “Sigur că i-am luat. Ne aflam pe teritoriu ocupat. Trebuia să supraviețuim“, spune femeia. Familia ei de patru persoane a primit 20.000 de grivne, aproximativ 550 de euro, adică aproximativ salariul mediu al unui ucrainean, înainte de război.

Svetlana nu era sigură ce să facă. Ea auzise zvonuri că acceptarea banilor ar însemna că oameni precum mama ei în vârstă de 78 de ani și-ar putea pierde pensiile ucrainene. Dar o altă femeie pro-rusă din oraș, care a fugit cu puțin timp înainte de eliberare, i-a spus că banii nu diferă cu nimic de ajutorul umanitar. “Conform dreptului internațional, ocupanții ar trebui să ne ajute“, spune Svetlana, astfel că familia ei a luat banii.

Alți săteni au așteptat să vadă ce se va întâmpla cu cei care au acceptat. Nu au existat consecințe imediate, așa că cei mai mulți din Şevcenkivka au primit banii, inclusiv Nadia, care ajuta în secret armata ucraineană. Totuşi, soldații au notat datele personale ale fiecărei persoane care au luat banii, spune Nadia.

Câteva săptămâni mai târziu, la sfârșitul lunii septembrie, soldații au mers din ușă în ușă cerându-le oamenilor să voteze pentru aderarea la Rusia. Unii purtau haine civile, alții erau în uniformă și înarmați. Nici un singur țăran nu a recunoscut pentru The Washington Post că a votat DA, nici măcar cei care ar fi susținut ocupația. Dar mai mulți au spus că bănuiesc că soldații au înregistrat voturile ca DA, pentru că oamenii au luat banii.

La câteva zile după referendum, Putin a anunțat că Herson și alte trei regiuni ucrainene fac parte din Rusia, dar satul Şevcenkivka scăpa deja de sub control odată cu progresul contraofensivei ucrainene.

Când militarii ucraineni au intrat în localitate, au întrebat mai întâi unde sunt colaboratorii ruși. Nadia i-a îndrumat către casa Oljei, iar soțul acesteia a fost arestat rapid de agenții Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). “A fost trădat de oamenii de aici, în sat“, a spus Olja, care susține în continuare că familia ei nu i-a ajutat pe ocupanți. Soțul său a fost eliberat două zile mai târziu, după ce a trecut un test cu detector de minciuni, eliberarea sa șocându-i pe unii dintre localnici.

“Oamenii sunt nervoși acum. Ei văd dușmani peste tot“, spune Svetlana, bătrâna de 78 de ani, pe care The Washington Post a luat-o drept reper pentru concluzia reportajului.