Elie Wiesel, povestea unei vieţi de film

Elie (Eliezer) Wiesel este evreu-american de origine român, supravieţuitor al Holocaustului, scriitor, profesor, filozof, ziarist, eseist şi un activist în drepturile omului. Dintre cele 57 de cărţi pe care le-a scris, Noaptea este cel mai cunoscut şi a avut priză la public încă de început. A contat şi faptul că lucrarea este bazată pe experienţa şi trăirile sale ca prizonier la Auschwitz, Buna şi lagărele de concentrare de la Buchenwald, practic regăsind în paginile volumului o descriere autobiografică despre viaţa de acolo. Elie Wiesel este şi preşedintele Consiliului Consultativ al ziarului Algemeiner Journal. În anul 1986 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace, fiind supranumit de către Comitetul norvegian Nobel „mesager pentru omenire”. Acest lucru datorită faptului că, prin lupta sa pentru a se împăca cu „experienţa personală de umilire totală şi de dispreţ total faţă de umanitate afişate în lagărele de concentrare ale lui Hitler”, precum şi prin nenumăratele „lucrări practice în cauza păcii”, Wiesel a transmis un mesaj puternic „de pace, ispăşire şi demnitate umană” omenirii. În anul 1996 a fot numit membru al Academiei de Artă şi Literatură din România.
Sighetu Marmaţiei, 30 septembrie 1928.

Două elemente diferite, dar care au ceva în comun: pe Elie Wiesel.

Sighet, oraşul unde s-a născut şi a trăit până la vârsta de 15 ani, cel ce avea să devină un important om de cultură şi un neobosit militant pentru drepturile omului, combaterea rasismului, antisemitismului şi a negaţionismului.

30 septembrie 1928, data la care Elie (Eliezer) Wiesel s-a născut, fiind singurul băiat şi totodată al treilea copil dintre cei patru ai Sarei şi Şlomo Wiesel. Familia Wiesel se ocupa de comerţ, având o băcănie, aceasta fiind sursa lor de existenţă. Oraşul Sighet, în acea perioadă avea o majoritate evreiască de 38,6%.

Elie Wiesel a început încă din copilărie, la sugestia tatălui său, să înveţe ebraica. Asta cu atât mai mult cu cât, de mic a urmat studii religioase, aceastea făcându-se exclusiv în idiş şi ebraică. În familia Wiesel se vorba în idiş, adesea citeau presă care era scrisă în germană, iar la bacănia familiei se vorbea, în funcţie de cum o impunea situaţia, maghiară şi română.

Dictatul de la Viena din 1940 a fost unul dintre momentele decisive în viaţa lui Elie Wiesel. Practic, atunci guvernul român Gigurtu a cedat nord-vestul Ardealului. Cu alte cuvinte, regiunea în care trăia familia Wiesel a devenit o parte din Ungaria.

Un alt moment care şi-a pus amprenta asupra lui Elie Wiesel a fost cel, când, în timpul studiilor gimnaziale pe care le urma la Oradea, a fost exmatriculat din cauza legilor cu caracter antisemit din învâţământul public maghiar.

La vârsta de 15 ani identitatea i-a fost asociată cu numărul A-7713. Ce înseamnă acest lucru? În aprilie 1944, Elie alături de întreaga sa familie a fost internat într-un lagăr de concentrare. O lună mai târziu, pe 16 mai 1944, cu toţii au fost tansportaţi la Lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau, unde i s-a tatuat pe braţul stâng numărul A-7713.

În lagăr, femeile erau separate de bărbaţi şi astfel, imediat după ce au ajuns acolo, mama şi sora sa, în vârstă de 7 ani, au fost despărţite de restul familiei, Elie şi cu tatăl său ramânând împreună şi fiind obligaţi să facă muncă silnică în fabrica ce aparţinea complexului Auschwitz III Monowitz, Buna-Werke. Mai târziu a aflat că cele două fuseseră exterminate.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Tatăl lui Elie Wiesel nu a rezistat prea mult şi în timp ce Armata Roşie se îndrepta spre Auschwitz, iar deţinuţii evreii au fost trimişi în „Marşul Morţii” spre lagărul Buchenwald, a murit de extenuare, dizenterie şi inaniţie.

Elie, însă, a supravieţuit şi la 11 aprilie 1945, grav bolnav, inanizat şi în depresie, a fost eliberat de către armata americană. S-a stabilit la Paris unde a studiat, la Sorbona, literatură, psihologie şi filizofie. În tot acest timp s-a întreţinut predând lecţii de ebraică şi dirijând corul unei sinagogi. Tot la Paris şi-a făcut şi debutul în jurnalism, iniţial în presa scrisă, în ziarele evreieşti-franceze, mai apoi ajungând reporter, în limba ebraică, la cel mai mare ziar israelian. Parisul a mai însemnat pentru Elie Wiesel şi regăsirea cu cele două surori mai mari, care erau într-un orfelinat francez.

Elie Wiesel şi una dintre surorile sale s-au stabilit în America, iar cealaltă la Montreal, Canada.

Laureat al premiului Nobel pentru pace, Elie Wiesel este întotdeauna în primele rânduri pentru a condamna acţiunile criminale ale guvernelor nedemocrate, pentru a stopa acţiuni de distrugere a unor comunităţi etnice în Europa, Africa sau Asia.

După 1990 a dorit mult să contribuie la rescrierea corectă a tragediei evreilor din România, să se implice în diminuarea mesajului negaţionist pe spaţiul public. De asemenea, a fost alături de cei care şi-au propus aducerea ţării noastre în spaţiul occidental nu numai instituţional, ci în primul rând, prin reconstrucţia mentalităţilor.

Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” reiterează astăzi că personalizarea pe care am obţinut-o prin acordul lui Elie Wiesel, ne onorează şi totodată ne obligă să fim consecvenţi şi creatori pentru a realiza obiectivele noastre. În acest sens, avem întreaga disponibilitate de a dezvolta proiecte locale, regionale sau internaţionale cu orice Instituţie ori persoane care doresc acest lucru, astfel încât memoria victimelor Holocaustului să stimuleze dialogul diversităţii şi să cimenteze atitudini civice responsabile şi democrate.

Sursă: www.inshr-ew.ro