News

Eliminarea CNATDCU și noua piață liberă a doctoratelor. „Riscăm să hrănim grupurile de interes formate în universități”

În noile legi ale Educației, propuse de către ministrul Cîmpeanu, dispare CNATDCU, consiliul care verifică respectarea standardelor de etică, inclusiv de plagiat, în redactarea tezelor de doctorat
22.07.2022 | 18:24
Eliminarea CNATDCU si noua piata libera a doctoratelor Riscam sa hranim grupurile de interes formate in universitati
Reformele din Educație vin cu surpriza desființării instituției de control a plagiatelor. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

CNATDCU, instituția cheie în analiza plagiatelor este desființată, da facto, în proiectul Legii învățământului superior, publicat săptămâna trecută de către ministrul Sorin Cîmpeanu.

Eliminarea CNATDCU și verificarea plagiatelor

Desființarea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) din poziția de instituție care gestionează plagiatele din doctorate reiese indirect din proiectul de lege pus în dezbatere de ministrul Sorin Cîmpeanu. Prerogativele acestei instituții sunt transferate către universități, iar actualul CNATDCU dispare total din reorganizarea propusă de către ministrul educației.

ADVERTISEMENT

Zilele trecute, ministrul Cîmpeanu a precizat că prin noua lege în locul CNATDCU, „Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare va verifica existența plagiatului în lucrările de doctorat! După constatarea plagiatului de către Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare, Ministerul Educației va avea obligația să formuleze acțiune în instanță pentru anularea ordinului prin care s-a acordat titlul de doctor”, precizând că a fost o modificare cerută chiar de către universități.

În favoarea acestei schimbări s-a pronunțat și rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Mihnea Costoiu, care a susținut că România „ este singura ţară din Uniunea Europeană în care universităţile nu pot acorda titlul de doctor”, fiind încă tributară unui sistem în 1948 de către comisarii sovietici. Acesta a argumentat că, în acest moment, școlile doctorale sunt supuse unui proces de evaluare internațional, că universitățile din România au programe de diplome comune cu universitățile de peste hotare și că, în aceste condiții, acestea ar trebui să fie și cele care acordă aceste titluri.

ADVERTISEMENT

„Propunerea este una corectă – şi anume să putem avea titlurile de doctor acordate de către universităţi aşa cum este normal, firesc să se întâmple. Au deja foarte multe mecanisme de control. Nu discutăm despre apărarea plagiatelor. Cine a plagiat să plătească. Nu contează cine este, ce nume are, de unde vine. Cine a plagiat să plătească. Eu nu ştiu ca vreuna dintre universităţi să dorească să acopere vreun plagiator, din contră”, a precizat Mihnea Costoiu.

Piața liberă a doctoratelor

Această intenție de desființare a CNATDCU a fost deja criticată de către Alianța Națională a Organizațiilor  Studențești din România, însă marea majoritate a specialiștilor din sistem au criticat eliminarea instituției, susținând că universitățile nu doar că nu au capacitatea de a verifica tezele de doctorat împotriva cazurilor de plagiat, dar există riscul ca prin această măsură să fie încurajată corupția din universitățile din România.

ADVERTISEMENT

„Spun cei care susțin desființarea CNATDCU că în interiorul universităților există mecanisme prin care să fie verificate tezele de doctorat împotriva cazurilor de plagiat. Păi în cazul rectorului Mihnea Costoiu ce mecanisme au fost, că a fost votat rector fără doctorat, cred că e singura universitate din Europa în această situație. Aici e toată povestea noastră, că în principiu, ideea care se practică în alte universități să-și dea singure doctoratul nu e greșită, problema e că ai noștri sunt hoți. Asta e realitatea. Avem tot felul de rețele de interes în interiorul universităților, pile, funcții, indemnizații – și există riscul ca prin această modificare să hrănim acest mecanism.

La CNATDCU au fost aleși oameni cu o carieră profesională impecabilă, cu doctorate în străinătate, cu opere recunoscute. Știm toți că oamenii care sunt în această instituție nu sunt oameni pe care să-i cumperi. Membrii Comisiei de Etică Naționale sunt numiți prin ordin de ministru, deci acesta își poate pune oamenii lui acolo, deci e îndoielnic că acest mecanism ar putea face ce face acum CNATDCU. E o instituție care s-a menținut în afara influențelor politice, din moment ce i-au dat plagiat premierului Ponta și nenumărați alții. E o instituție ce are funcție de reglementare, prin faptul că statul elaborează niște diplome, de licență, de masterat, de doctorat – trebuie să aibă și o funcție de control să nu se trișeze. Ăsta e rolul statului, să se asigure că întreg mecanismul funcționează”, a declarat, pentru FANATIK, expertul în educație Ștefan Vlaston.

ADVERTISEMENT

Potrivit acestuia, în lipsa unei astfel de instituții care să reglementeze și să verifice la respectarea standardelor, vom avea o piață liberă în sensul că angajatorii vor ține și mai mult cont de numele și prestigiul unei universități atunci când evaluează candidații pentru o poziție, cu toate riscurile aferente – studenții corecți ar putea să plătească prețul unei reputații pătate a unei universități. „Așa s-a întâmplat în trecut și cu absolvenții de la Spiru Haret, în care nu avea nimeni încredere. Deci piața va reacționa și angajatorii vor ajunge să țină și mai mult cont de numele universităților și să evalueze așa calitatea celor care aplică pentru o poziție”, a mai precizat Ștefan Vlaston.

CNATDCU o soluție de avarie la o problemă sistemică

Experții din domeniu sunt de părere că acest consiliu de atestare a diplomelor a reprezentat o soluție de avarie la o problemă sistemică existentă în învățământul universitar românesc: scăderea numărului de studenți în condițiile în care facultățile aveau nevoie să-și justifice numărul de ore pentru corpul profesoral. Mihai Maci, lector universitar la Universitatea din Oradea, este de părere că numărul doctoranzilor din țara noastră este mult prea mare, devenind „un adevărat sport național”, fapt demonstrat de numărul mare al profesorilor abilitați să coordoneze doctorate în ultimii ani. Potrivit Ministerului Educației, între anii 2012 și 2015 numărul profesorilor abilitați a fost de circa 700.

„CNATDCU a fost o soluție de avarie pe care o făcea necesară starea de lucruri din învățământul universitar, și în mod particular ceea ce s-a întâmplat cu doctoratele. Poate în nicio țară din lume doctoratul nu a devenit un sport de masă, este o invenție tipic românească și e suficient să ne uităm la numărul profesorilor care au fost abilitați în ultimii cinci ani. Păi ei de ce au fost abilitați, ca să trăiască ca șomeri din abilitarea lor? Nu, au fost abilitați ca să-și adune doctoranzi și să le dea doctorate. Dacă fiecare profesor strânge măcar 4,5 doctoranzi, deci asta înseamnă că avem probabil circa 10.000 de doctori pe an.

E un proces pe care-l putem caracteriza ca unul de clonare pe verticală. Există două tipuri de clonare în sistemul universitar, iar aceasta devine necesară datorită scăderii numărului de studenți. Acum, când în loc de 800 de studenți ai doar 20 trebuie să-i multiplici cumva. Pe orizontală, adică pe lângă secția existentă mai inventezi una foarte apropiată, de exemple, pe lângă relații internaționale faci studii de securitate, și îi înscrii la amândouă, și atunci din 20 de studenți ai făcut 40. La clonarea pe verticală, avem masterate și doctorate unde aceeași oameni predau aceleași lucruri, și în felul acesta din 20 de oameni ai făcut 120 de studenți, pentru care primești fonduri”, a declarat, pentru FANATIK, Mihai Maci.

Potrivit acestuia, în acest sistem CNATDCU funcționa bine în sensul de a descoperi și penaliza plagiatele „grosolane”, însă acum ideea că universitățile vor putea să acorde aceste titluri de doctor fără teama unui mecanism superior creează posibilitatea unor noi cazuri precum cel al „Academiei de Studii de Informații”, acolo unde un număr important de politicieni și înalți funcționari publici și-au făcut masterate și doctorate și asupra cărora există nu doar suspiciuni de plagiat, dar unii dintre aceștia, cum este cazul judecătorului CCR Bogdan Licu, s-au bătut în justiție pentru a putea renunța la acest titlu.

„În condițiile astea CNATDCU era o soluție de avarie. El funcționa așa cum funcționează în justiție instanțele de apel, iar în sensul ăsta îndeplinea un rol pentru că, măcar în ultimă instanță, putea fi făcut ceva în cazul unei fraude grosolane. Asta pentru că frauda primului nostru ministru, la fel ca și a celuilalt din 2012, e o chestie grosolană – e o măgărie de clasa a II-a, au copiat tema de la unul la altul, nu ne aflăm în fața unor cazuri sofisticate în care s-a reușit să fie ascunse niște chestii. Sunt niște lucruri grosolane și măcar pentru lucrurile astea CNATDCU funcționa.

Argumentul că noi dăm la universități treaba asta și că ele devin ultimă instanță înseamnă cum ar fi în justiție: tu te plângi că a intrat unul la tine în casa, te-a bătut și te-a furat, iar judecătorul îți spune, eu nu am ce să vă fac, vă înțelegeți voi – mai vine o dată el al tine și vă înțelegeți. Adică știm cum au fost date doctoratele coordonate de Gabriel Oprea și acum îl punem pe el să decidă cum sunt doctoratele lui. Oare ce o să zică?”, a mai precizat, pentru FANATIK, Mihai Maci, care subliniază că, după modelul Academiei de Informații, diplomele de doctorat au devenit simple „vămi” pe care diferite grupuri de interese le impun celor care vor să aibă acces la resurse.

Decizie motivată politic

Un alt aspect important este faptul că această modificare legislativă vine în contextul acuzațiilor de plagiat aduse premierului Nicolae Ciucă, care, după o serie de decizii controversate, a obținut în instanță anularea solicitărilor depuse la CNADTCU pentru verificarea suspiciunilor privind teza sa de doctorat. Mai mult, proiectele de lege depuse de Sorin Cîmpeanu prevăd în mod clar că nu retroactivează în această materie, ceea ce înseamnă că dacă ele vor fi aprobate în această formă noile sesizări la adresa premierului vor fi verificate doar de către Universitatea Națională de Apărare Carol I.

„Lucrurile sunt simple. Sorin Cîmpeanu propune desfințarea pentru că CNATDCU l-a încurcat și pe el, și pe premierul de acum cu care lucrează, și pe premierul cu care a mai lucrat, Victor Ponta, deci intenția este foarte clară. Că o ambalează în diverse argumentații este secundar. Singurul lucru care este clar este acela că dacă ministrul Liviu Pop a oprit activitatea CNATDCU și i-a schimbat compoziția, acum Sorin Cîmpeanu merge și mai departe, vrea să desființeze. Și toată lumea a aflat de ce. Restul sunt palavre, 100% nu are nicio legătură cu școala.

Tot ceea ce face sunt doar jocuri de putere în combinații cu serviciile de informații. E vorba de o încercare de capturare de către instituții militarizate a sistemului de educație”, a declarat, pentru FANATIK, Cristian Preda, rectorul Facultății de Științe Politice a Universității București.

ADVERTISEMENT