Eliminarea pensiilor speciale, lăsată baltă de coaliție. Românii suportă costurile până când liberalii își aleg președintele

Liderii coaliției au abandonat, cel puțin temporar, chestiunea pensiilor speciale, deși reuniunile conducerii celor trei partide de guvernământ nu au lipsit nici pe durata verii. Consensul este ca subiectul să nu mai fie abordat până după Congresul PNL din 25 septembrie.

Explicația este foarte simplă. Printre pensiile speciale vizate de eliminare sunt și cele ale aleșilor locali, iar viitorul președinte al PNL va fi ales cu inclusiv cu voturile primarilor liberali. Până acum, atât Ludovic Orban, cât și Florin Cîțu, ca prim-miniștri, s-au mărginit doar să amâne data acordării acestor pensii.

Dintre celelalte două partide de guvernământ, doar USR-PLUS s-a pronunțat categoric pentru eliminarea pensiilor, iar UDMR a fost singurul partid parlamentar care a votat împotriva eliminării pensiilor parlamentarilor.

Poziții divergente în coaliție

În timpul campaniei electorale, cât și USR-PLUS, au promis că vor elimina pensiile speciale cât mai repede posibil, cei de la USR-PLUS vorbind chiar de primele 30 de zile ale guvernării. De atunci, au trecut mai bine de opt luni, iar termenul cel mai optimist este acum sfârșitul anului. Adică încă un an câștigat de pensionarii de lux ai României.

Digi24.ro

Misterul unei crime a fost elucidat după 30 de ani. Mărturia unui copil de 4 ani i-a dat de gol pe autori

În programul electoral cu care PNL s-a prezentat în fața românilor la alegerile parlamentare de anul trecut, intitulat „ Dezvoltăm România”, la capitolul dedicat sistemului de pensii, nu este pomenit absolut deloc subiectul pensiilor speciale. În cazul USR-PLUS, pe lista celor 40 de angajamente luate față de electorat, pensiile speciale figurau pe locul 2. Numai că partidul condus de Dan Barna și Dacian Cioloș propunea ca, în cazul în care unele pensii speciale nu pot fi eliminate, să fie impozitate cu 90%. Soluția supraimpozitării a fost declarată deja ca neconstituțională de către CCR.

Inițial, lucrurile începuseră bine cu pensiile speciale ale parlamentarilor eliminate la mijlocul lunii februarie, inclusiv cu voturile PSD și AUR. Singurii care s-au opus au fost cei de la UDMR. Președintele Uniunii, Kelemen Hunor, a propus ca pensiile speciale să fie impozitate cu 99% peste ceea ce depășește nivelul indemnizației președintelui României. Practic, asta însemna ca pensiile parlamentarilor să fi rămas neatinse.

„Pot să o rezolve și mâine”

La vremea respectivă, singura temere la avea vremea a fost că Renate Weber, Avocatul Poporului, ar fi putut să atace legea la Curte Constituțională. Weber blocând prin aceeași metodă în încercare precedentă de eliminare a tuturor pensiilor speciale, inclusiv cele ale magistraților. Însă nu doar că Weber nu a atacat la CCR actul normativ, dar mai că i-a invitat pe cei de la putere să demanteleze aproape în întregime sistemul privilegiat de pensii.

„Pot s-o rezolve mâine, dacă vor, pentru că decizia 900 din 15 decembrie 2020 a Curţii Constituţionale este foarte categorică: singura categorie de profesionişti la care poţi găsi o susţinere în Constituţie sunt magistraţii…”, declara Renate Weber pe 4 martie.

Digisport.ro

Luptătorul suspendat pe viață pentru gestul golănesc pe care l-a făcut către fata din ring a rupt tăcerea! Mai rău a făcut

O altă declarație interesantă a Avocatului Poporului s-a referit la solicitările făcute de foști parlamentari, printre care și liberali, ca ea să atace la CCR eliminarea pensiilor speciale ale deputaților și senatorilor. „Vai de mine, mi-au înroşit telefonul. Deci niciodată, eu de când sunt în funcţia asta, niciodată nu am primit telefoane câte am primit pentru pensiile parlamentarilor. Şi cei mai mulţi erau din PNL, credeţi-mă!”, a spunea Weber.

Orban și Cîțu nu vor să-și supere primarii

Următorul pas urma să fie făcut prin eliminarea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, președinții și vicepreședinții consiliilor județene. Acestea fuseseră introduse de către guvernul Dăncilă prin Codul Administrativ și urmau să intre în plată de la 1 ianuarie 2020. Guvernul Orban a amânat cu un an aplicarea prevederii, iar guvernul Cîțu a amânat încă o dată, tot cu un an.

Teoretic, prevederea putea fi eliminată și prin ordonanță de urgență, însă niciunul dintre cei doi premieri liberali nu a avut curajul să-și pună în cap aleșii locali ai partidului. În aceste condiții, cei de la USR-PLUS au inițiat un proiect de lege, ocazie cu care au ieșit la iveală pozițiile divergente din coaliție. La începutul lunii iunie, proiectul a primit un aviz negativ din partea Comisiei pentru drepturile omului a Camerei Deputaților pentru că parlamentarii PSD, PNL și UDMR s-au abținut. „Ipocrizie nerușinată! În fața camerelor de filmat, parlamentarii PSD, PNL, UDMR spun că vor echitate pentru pensionari, dar când e vorba de măsuri concrete pentru eliminarea pensiilor speciale, fac pasul înapoi”, se spunea într-un comunicat al USR-PLUS.

După revolta inițială, USR-PLUS s-a resemnat că subiectul este închis cel puțin până când liberalii își vor alege o nouă conducere, pe 25 septembrie. „Este şi acest context electoral intern în PNL care nu favorizează, să spunem. Pensiile speciale ale primarilor, de exemplu, sunt prorogate, dar ele puteau fi eliminate doar că actualul context politic nu încurajează şi a rămas pe septembrie”, a declarat vicepremierul Dan Barna, la Prima TV, pe 27 iulie. Cu alte cuvinte, până când liberalii se vor opri din disputele interne, românii vor suporta în continuare costurile pensiilor care nu sunt acordate pe principiul contributivității.

Un an pierdut, românii suportă costurile

În consecință abia în octombrie, eventual, vor putea fi reluate discuțiile în coaliție pe aceată temă.  În cel mai bun caz, dacă partidele se vor pune repede de acord, iar procedura legislativă va fi una accelerată, abia la sfârșitul anului aceste pensii vor fi eliminate. Chiar și aceste termen este foarte greu de respectat întrucât soluția cea mai probabilă este inițierea mai multor proiecte de lege distincte, câte una pentru fiecare tip de pensie specială.

Astfel, după un an de guvernare, au fost eliminate doar pensiile speciale ale parlamentarilor. O consolare pentru români este faptul că, la începutul lunii iunie, a mai trecut o lege prin care magistrații, funcționarii publici, parlamentarii, diplomații, polițiștii și militarii care sunt condamnați definitiv pentru fapte de corupție rămân fără pensie specială. Însă această este o soluție tranzitorie care nu rezolvă inechitățile din sistemul public de pensii.

Prin sistemul pensiilor speciale, sunt 9 miliarde de lei pe an care ajung la 9.500 de beneficiari. Pensia specială medie este 9.600 lei pe lună. În schimb, România are, în prezent, aproximativ 4,9 milioane de pensionari din sistemul public a căror pensie medie este de 1.500 de lei. Chiar și în cazul în care coaliția își va asuma ferm obiectivul eliminării sistemului de pensii speciale, deciziile anterioare au făcut pensiile magistraților intangibile.