Emeric Ienei, antrenorul cel mai galonat din istoria echipelor noastre de club. Emeric Ienei, tehnicianul care a adus Stelei şi României singuul trofeu european major, Cupa a Campionilor Europeni. Poate că nimeni nu putea prefaţa mai bine Derby de România decât Emeric Ienei.
Deşi s-a ferit să pară părtinitor, celebrul tehnician, retras acum la Oradea, a acceptat cu amabilitate provocarea FANATIK.RO şi a răspuns, ÎN EXCLUSIVITATE, la o serie de întrebări despre marele meci de duminică seară: FCSB – Dinamo, pe „Arena Națională”, de la ora 21:00, LIVE-TEXT pe FANATIK.RO.
Domnule Ienei, există o favorită în partida FCSB – Dinamo?
– Sigur, e foarte greu de cântărit acum care este echipa mai bine pregătită pentru deschiderea campionatului. Pentru că, practic, abia acum vom asista la deschiderea sezonului, odată cu acest derby. Steaua are un lot foarte bun, dar ar trebui să lucreze mai cu grijă… Mă refer la faptul că, spre exemplu, zilele trecute se vorbea despre ce tip de aşezare va avea echipa în teren… Nu aşezarea trebuie schimbată, ci mentalitatea jucătorilor. Este foarte important pentru un fotbalist, chiar şi pentru cei cu experienţă, să fie evitate asemenea lucruri. În fond, trebuie să joci. Jocul aduce aşezarea optimă, pentru ca o echipă să dea randament. În schimb, Dinamo a crescut în valoare. Cred că vom avea o partidă echilibrată. Sigur, aş vrea să nu par subiectiv, dar mi-aş dori ca Steaua să aibă o prestaţie care să şi placă publicului…
Care sunt atuurile celor două echipe?
– „Roş-albaştrii” au un plus de experienţă. Dinamo dispune de o echipă care se apropie cu paşi mici, dar, în ultimul timp, a reuşit prestaţii bune.
Plecările lui Budescu şi Alibec vor dărâma Steaua?
– Vă mărturisesc cu sinceritate că am rămas surprins când i-au dat drumul lui Budescu. Este un jucător foarte valoros şi era extrem de important pentru Steaua. Chiar şi echipa naţională putea să-l folosească în condiţii mai bune, dacă rămânea în România. Dacă te duci să joci într-un campionat mai slab decât al nostru, nu poţi avea un randament sporit. În privinţa lui Alibec, am fost supărat şi de asemenea, surprins că n-a putut nimeni să se uite în ochii lui şi să-i explice că, în primul rând, joacă pentru el însuşi şi apoi pentru echipă. În ambele situaţii, trebuie să arăţi că ai valoare! Este o chestiune de natură psihologică şi din păcate, la noi în ţară se lucrează foarte puţin la acest capitol.
Aveţi o amintire specială de la unul dintre derby-urile de altădată?
– Mai mult rememorez acele vremuri şi încep să revăd, cu ochii minţii, acele jocuri. Au fost foarte, foarte interesante… Ambele echipe se pregăteau extrem de intens, dar în acest moment nu rememorez un moment anume.
Care au fost cei mai buni adversari cu care aţi dat piept? Atât ca jucător, cât şi ca antrenor?
– Eu am fost mijlocaş. Atunci, Steaua avea o echipă foarte valoroasă, cu fraţii Zavoda, Constantin, Alexandrescu… Aceşti fotbalişti, care ajunseseră la o valoare teribilă, m-au ajutat şi pe mine să mă ridic. Entuziasmul m-a făcut să-mi fac meseria atât de bine, cât să mă pot ridica la nivelul colegilor. Cel mai valoros dinamovist cu care m-am confruntat a fost Mircea Lucescu. Atât ca jucător, cât şi mai târziu, ca antrenor. Dar în vremea aceea, Dinamo avea, de asemenea, o echipă mare, cu Pârcălab, cu fraţii Nunweiller…
V-aţi confruntat cu oponenţi duri?
– Atât ca fotbalist cât şi ca antrenor, am spus mereu că doar jucătorul neatent este faultat. Le-am indus această idee şi elevilor mei. Jucătorul care este cel mai des faultat, înseamnă că nu e deştept! În joc, fireşte…
Este adevărat că exista o prietenie între jucătorii din echipele rivale? Ieşeaţi împreună, după meciuri?
– În timpul meciurilor, eram adversari şi nimic nu mai conta. După joc, redeveneam prieteni. Da, mergeam împreună, la câte o bere, într-un bar…
Judecând după loturile şi după bugetele echipelor din Liga 1, există deja o principală candidată la titlu?
– E foarte greu de prezis aşa ceva! Sunt mai multe echipe care încearcă să câştige campionatul. După părerea mea, principalele candidate sunt Steaua, Dinamo, care şi-a refăcut echipa şi are o conducere nouă, dar şi Viitorul este o formaţie care poate avea un cuvânt de spus. Hagi a făcut un lucru extraordinar, pentru că a selecţionat fotbalişti tineri, din toată ţara şi a adus în lot inclusiv jucători experimentaţi. Şi Craiova a urmat aceeaşi politcă, ar fi fost o posibilă pretendentă la titlu, dar oltenii au făcut marea greşeală de a vinde trei jucători care creşteau, Băluţă, Gustavo şi Screciu.
Există vreun jucător român care vă seamănă, ca atitudine, ca tehnică…
– (râde și se gândește câteva zeci de secunde) …Poate fiul meu seamănă cu mine…
Avem o vedetă autentică în Liga 1?
– Nu vreau să vorbesc despre nimeni. Dacă spun despre vreunul că e foarte bun, a doua zi o să zică „A spus nea Imi că sunt mare! ”…