Emil, fermierul din România care face agricultură pe model olandez. Cele trei plante banale pe care le cultivă și care i-au adus succesul în afaceri. Bărbatul din comuna Moldovenești, județul Cluj, mixează pe culturi cu valoare adăugată.
Emil, agricultorul român care are culturi după modelul olandez. Care sunt cele 3 plante ce i-au adus avantaje în business, dovadă că este unul dintre cei mai apreciați fermieri din Ardeal. Are această meserie din anul 1994.
Anterior a lucrat ca mecanic de locomotivă, însă un program finanțat de Guvernul Olandei i-a schimbat complet cursul vieții. Proiectul intitulat Netherlands Management Business Program Cooperation s-a derulat în 1996. Mulțumită acestuia a descoperit că-i place agricultura.
Întors în România bărbatul a început să cultive în comuna Moldovenești din județul Cluj. Cele trei plante care l-au dus pe culmile succesului sunt sfecla de zahăr, inul și porumbul de popcorn. Acestea s-au alăturat în rotație cerealelor și plantelor oleaginoase.
Fermierul român a dezvăluit că sfecla de zahăr va fi dată către fabrica de zahăr de la Luduș, din județul Mureș. Emil Turdean a încheiat deja un contract cu întreprinderea care a cunoscut un mare succes anul acesta.
„Anul trecut am avut un an bun la sfecla de zahăr. Am avut parcelă unde am avut 100 de tone de sfeclă la hectar. Media, m-am încheiat undeva la 80 de tone, cu 18% digestie ceea ce te duce tot către 90 și ceva de tone.
Nici anul acesta n-a fost un an slab de pornire pentru sfecla de zahăr. Sfecla a mers foarte bine în martie, aprilie, mai, iunie până în 15 iulie. Cei care am făcut tehnologii – adică am fertilizat din toamnă, am semănat cu îngrășământ microgranulat.
Eu zic că vom trece de 50-55 de toen la hectar, poate chiar 60 de tone de sfeclă, dar ca să avem producții bune trebuie să existe un joint-venture, adică o încrengătură foarte bună între fermieri și fabrică”, a declarat Emil Turdean, notează agrointel.ro.
Cunoscutul fermier din Ardeal a mai dezvăluit că lucrează doar minim tillage, ceea ce înseamnă că nu ară pământul. Nu întoarce brazda, dar face o lucrare mai profundă a terenului în care cultivă plantele. Spre exemplu, la sfecla de zahăr scarifică în profunzime la 50-60 cm.
De asemenea, bărbatul începe fertilizarea încă din toamnă și face acest proces cu fosfor – potasiu. În plus, tot toamna nivelează patul germinativ cu un disc ușor. Agricultorul preferă fertilizarea organică, folosindu-se de gunoiul de oaie și de pasăre de la exploatațiile din zonă.
„Undeva la 25% din suprafață fertilizăm organic, încerc să adun de la ciobani, de la oi, adun de la ferme de păsări. Mai folosim undeva la 10-15% nămolul de defecație de la stațiile de epurare.
Acolo e un pic mai complicat pentru că trebuie să ai studiu de metale grele, studii chimice, studiu bacteriologic la acel nămol, trebuie să ai același studiu făcut la sol. Fac această fertilizare numai pe culturi care nu intră în hrana directă a omului”, a mai spus fermierul.