News

Emmanuel Macron vrea să reformeze Uniunea Europeană. De ce România este printre țările care se opun proiectului

Președintele Franței Emmanuel Macron s-a pus în avangarda proiectului privind reforma Uniunii Europene, însă nu mai puțin de 13 din cele 27 de țări membre au rețineri față de propunerile avansate de președintele francez.
10.05.2022 | 15:20
Emmanuel Macron vrea sa reformeze Uniunea Europeana De ce Romania este printre tarile care se opun proiectului
Emmanuel Macron s-a pus în fruntea taberei celor care vor reformarea UE/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Timp de un an, s-a derulat o amplă consultare cetățenească în țările UE privind viitorul Uniunii și strângerea propunerilor de reformare a acesteia. Parlamentul European s-a pronunțat deja pentru revizuirea tratatelor care stau la baza UE, iar Franța este principala forță care susține acest proiect. În schimb, 13 state membre, printre care și UE, au rezerve mari față de acest proiect.

Regula unanimității, abandonată de UE

Concluziile consultării populare au fost prezentate, luni, la Conferința privind viitorul Europei, iar punctul central al evenimentului a fost discursul susținut de către președintele Franței, Emmanuel Macron, în plenul Parlamentului European, reunit la Strasbourg.

ADVERTISEMENT

Printre propunerile Conferinței este ca Parlamentul European să obțină dreptul de inițiativă legislativă, iar membrii săi să fie aleși pe liste transnaționale. De asemenea, se propune eliminarea condiției unanimității statelor membre pentru luarea unor decizii, din domenii din cele mai diverse: de la politică externă la fiscalitate. De asemenea, domeniul sănătății ar urma să devină o competență comună a UE, concomitent cu pași în direcția unei politici comune de apărare.

Macron vrea o organizație mai largă decât UE

În discursul său de la Strasbourg, Macron a avansat și proiectul unei comunități politice europene în care să fie admise state care încă nu fac parte din Uniunea Europeană, dar care sunt pe drumul aderării, cum ar fi Moldova sau Ucraina. De asemenea, ar putea intra în această organizație și Marea Britanie, care a ieșit deja din UE.

ADVERTISEMENT

Această nouă organizație europeană ar permite națiunilor democratice europene care aderă la setul nostru de valori să găsească un nou spațiu pentru cooperare politică, securitate, cooperare în energie, transporturi, investiții, infrastructură și circulația persoanelor, îndeosebi a tinerilor. Aderarea nu ar urma să influențeze în mod necesar obținerea viitoare a calității de membru al Uniunii Europene, după cum nu ar trebui să fie închisă celor care au plecat din UE”, a declarat Macron.

Jumătate din UE nu agreează propunerile de reformă

Imediat după formularea propunerilor Conferinței, un grup de țări membre, din estul și din nordul Europei, și-au exprimat dezacordul față de acestea: Bulgaria, Cehia, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovenia și Suedia.

ADVERTISEMENT

Deși nu excludem nicio opțiune în momentul de față, nu sprijinim încercări imprudente și premature de a lansa un proces îndreptat către schimbarea Tratatului UE. Asta ar presupune un risc serios de deturnare a energiei politice de la sarcina importantă de a găsi soluții la întrebările puse de către cetățenii noștri și de la gestionarea provocărilor geopolitice urgente cu care se confruntă Europa”, se spune în punctul de vedere comun al celor 13 state. Acestea susțin că reacția UE la pandemia de Covid-19 și invazia rusă în Ucraina arată că blocul comunitar are suficiente pârghii pentru a acționa și în cadrul actualului Tratat al UE.

USR, susținătorii din România ai lui Macron

Deocamdată, autoritățile de la București nu au emis un punct de vedere separat privind propunerile de reformă a Uniunii Europene, însă subiectul a ajuns imediat unul de politică internă. USR a criticat dur guvernul și pe președintele Iohannis pentru alăturarea României la grupul țărilor care nu susțin proiectul. „Românii s-au plâns de multe ori că Uniunea Europeană e prea birocratică, ia decizii foarte greu şi are un sistem instituţional prea complicat. Modificările propuse de Conferinţa pentru viitorul Europei sunt exact în spiritul simplificării şi adaptării UE la cerinţele cetăţenilor. Însă aflu cu surprindere că există deja o decizie la cel mai înalt nivel ca România să se opună unor modificări care ar avantaja-o, lucru de neînţeles pentru mine”, a declarat europarlamentarul Dacian Cioloș, cel care a propus în 2019 inițierea Conferinței privind viitorul Europei.

ADVERTISEMENT

Guvernul trebuie să explice cât mai repede de ce se opune ca UE să aibă competenţe pe sănătate în aşa fel încât să avem şi în România standarde de calitate minime similare cu cele din vestul UE. Să explice domnii Iohannis Ciucă şi Aurescu de ce se opun să avem un mecanism permanent de colaborare pentru mari arşi sau listă de medicamente esenţiale la nivel european. Şi, cel mai important, domnii din Guvernul României şi Preşedinţie să explice cetăţenilor de ce sunt împotrivă ca deciziile în Consiliu să nu se mai ia în general prin unanimitate care duce la blocaje de genul celui care ţine România în afara Spaţiului Schengen”, a afirmat, la rândul său, un alt europarlamentar USR, Alin Mituță.

ADVERTISEMENT

Aderarea Moldovei la UE pusă sub semnul întrebării

Deși justificările fiecărei țări din cele 13 pot să difere, există două chestiuni care ar justifica poziția României. În primul rând, țara noastră s-a opus ani în șir oricăror proiecte privind fondarea unei armate a Uniunii Europene sau la o politică de apărare comună care să înlocuiască, chiar și în parte, rolul NATO. În schimb, o politică de apărare comună sau reducerea rolului NATO în apărarea Europei este o temă mai veche a politicii externe franceze.

În al doilea rând, există temeri privind șansele și durata integrării europene a Moldovei în cazul în care ar fi realizat „comunitatea politică europeană” propusă de Macron. Franța deja a avut un rol decisiv în amânarea sine die a aderării țărilor din Balcanii de Vest, iar declarațiile făcute de Emmanuel Macron la Strasbourg ridică semne de întrebare asupra aderării țărilor amenințate direct de politica externă agresivă a Rusiei: Georgia, Moldova și Ucraina.

Potrivit Politico.eu, discursul lui Macron spulberă speranțele Ucrainei pentru o aderare rapidă, oficialii de la Kiev sperând să capete oficial statutul de țară candidată la Consiliul European din iunie. În schimb, președintele Franței a vorbit chiar de decenii pentru integrarea Ucrainei.

Chiar dacă le-am acorda mâine statutul de candidat la aderare (…) știm foarte bine că procesul de aderare ar putea dura câțiva ani sau chiar câteva decenii. Ăsta este adevărul, în afară de cazul în care decidem să coborâm standardele pentru calitatea de membru și, în consecință, să regândim complet unitatea Europei”, a spus Macron.

În această situație, atât Moldova, cât și Ucraina vor rămâne într-un fel de anticameră a Europei, fără să aibă garanții că la un moment dat vor fi primite. Dacă subiectul Moldova este important pentru România, este probabil ca și intenția lui Macron să invite Marea Britanie în „comunitatea politică europeană” să fi produs iritare printre liderii europeni. Politico scrie că astfel britanicii s-ar putea bucura de unele avantaje ale calității de membru, fără să aibă și obligațiile aferente. Tocmai acest lucru a dus la Brexit, precum și la ranchiuna unor europeni față de guvernul de la Londra.

Modificări ale balanței de putere în interiorul UE

De asemenea, BBC.com scrie că proiectul susținut de Emmanuel Macron face parte și dintr-o strategie a Franței de a prelua rolul de forță principală a Uniunii Europene, în detrimentul Germaniei, mai ales după începerea războiului ruso-ucrainean. Germania a fost reticentă față de impunerea sancțiunilor împotriva Rusiei și le-a acceptat fără entuziasm. Practic, țările europene care au fost cele mai active în găsirea unor soluții de sprijin pentru Ucraina au fost Polonia și țările baltice, în timp ce Germania dă impresia că a pierdut rolul de lider informal al Europei pe care l-a avut în era Merkel.

Din acest motiv, cancelarul german Olaf Scholz a început să fie criticat și pe plan intern. Un parlamentar din opoziție, creștin-democratul Peter Beyer, susține că Scholz pare să fi luat decizii legate de Ucraina doar la presiune opiniei publice sau a criticilor venite de la partenerii europeni. „Noi suntem Germania. Nu ar trebui să conducem doar din punct de vedere economic, ci și politic dar Scholz nu este în scaunul șoferului”, a comentat Beyer.