Mircea Cărtărescu a fost nominalizat pentru romanul său, „Solenoid”, la Booker Prize 2025, unul din cele mai prestigioase evenimente dedicate literaturii, gala decernării distincțiilor urmând să aibă loc pe 20 mai, la Londra.
UPDATE, 8 aprilie, 16:00. Organizatorii Booker Prize au anunțat lista scurtă a celor nominalizați la prestigioasele premii literare și, din nefericire, numele lui Mircea Cărtărescu nu se află printre cei care se ”bat” în gala din 20 mai, care va avea loc la Londra.
Marți, 8 aprilie 2025, scriitorul român ar putea trece de pe lista lungă pe cea scurtă, marele premiu Booker Prize fiind acordat pentru cea mai bună carte străină tradusă în limba engleză.
Potrivit site-ului anaarecărți.ro, care a tratat amplu acest subiect, Mircea Cărtărescu ar putea fi recunoscut de lumea culturală din Marea Britanie pentru al său „Solenoid”. Premiul, în valoare de 50.000 de lire sterline, se va împărți între autor și traducător.
Lista din 2025 de la Booker Prize conține 13 titluri importante, iar faptul că numele autorului român se regăsește printre cele mai bune cărți este o adevărată surpriză. Din cele 13 titluri, juriul Booker Prize a ales 6 finaliști, cei care vor fi dați publicității în cursul zilei de 8 aprilie.
Mai trebuie precizat, potrivit site-ului despre cărți citat mai sus, că toate cele 13 nume din acest an se află pentru prima oară în atenția juriului. Din cele 13 titluri nominalizate, în afară de cartea lui Mircea Cărtărescu, reținem următoarele:
Să revenim, însă, la „Solenoid”, opera literară remarcată la nivel internațional a lui Mircea Cărtărescu. Cartea scriitorului român s-a bucurat, în ultimii ani, de numeroase elogii. S-a bucurat inclusiv de o cronică de zile mari în prestigiosul ziar New York Times.
La sfârșitul anului 2022, cartea lui Mircea Cărtărescu a ocupat pagini importante în cotidianul american. În cronica scrisă de Dustin Illingworth, acesta descrie romanul drept unul ”divin” și explică și de ce a folosit acest cuvânt.
„Romanul „Solenoid” este plasat în mediul dur din capitala României la sfârșitul anilor 70 și începutul anilor 80′. Prezintă reflecțiile unui profesor asupra tinereții sale, a mamei sale, a slujbei sale, a visurilor sale tulburătoare și a intuiției sale copleșitoare că anomaliile vieții lui constituie un tipar impenetrabil”, se arată în cronica criticului literare de la New York Times.
„Magnetul de sub propria casă a naratorului îi permite să plutească în patul său în timp ce doarme, de exemplu. Altul îi permite să locuiască în existența insondabilă a unui acarian îngropat sub pielea unui bibliotecar”, se mai arată în cronica „Solenoidului”.
„Obiectele și amintirile din copilărie înfloresc cu semnificație târzie, apocaliptică la vârsta adultă. Visurile conțin indicii lizibile pentru puzzle-urile captivante ale vieții conștiente. Aceasta este lumea ca o conspirație pură. O rețea de interconectare imposibil de ezoterică”, mai scria NY Times.
Cronicarul mai punctează banalitatea unor scene care alternează cu decoruri de-a dreptul fantasmagorice, însă „nimic din tonul autorului nu sugerează că am intrat în zona imaginației sau a fanteziei. Există sentimentul că s-ar putea împlini orice”.
În critica sa, autorul de la NY Times observă mai multe referințe în scrierea lui Cărtărescu. Compară anumite elemente cu operele unor nume grele din literatură precum Gabriel Garcia Marquez, Kleist, Kafka sau Bruno Schulz.