Inițial, conform comunicatului de presă remis de MApN, epava dronei militare ucrainene a fost văzută la 11 mai. Ulterior, Forțele Navale Române (FNR) au fost informate că drona plutea în derivă în apele teritoriale ale României.
Mai exact, într-o zonă situată între Sulina și Sfântu Gheorghe, la aproximativ două mile marine de țărm. În urma misiunii de recuperare executate de FNR, drona a fost preluată ulterior de Forțele Aeriene Române (FAR) .
Conform procedurilor, aici s-a ajuns pentru identificarea epavei dronei și cercetarea împrejurărilor în care aceasta a ajuns în apele teritoriale ale României.
”Din primele date a rezultat că epava, care poartă însemnele Forțelor Navale ale Ucrainei, nu avea armament și muniție la bord. Din coroborarea datelor de trafic aerian din regiunea Mării Negre, aparatul de zbor s-a prăbușit în spațiul aerian ucrainean, cel mai probabil în cursul acțiunilor desfășurate în perioada 7-8 mai.
Epava a fost ulterior purtată de curenți către apele teritoriale ale României, unde a fost reperată în data de 11 mai”, se arată pe site-ul MApN. Sursa citată a mai completat că în prezent sunt desfășurate procedurile legale de notificare a autorităților ucrainene cu privire la această situație.
Altfel, amintim că la 14 martie, o dronă cu inscripții rusești a căzut pe un câmp din Bistrița Năsăud. La acea vreme, au existat mai multe variante despre originea dronei. În cele din urmă, aparatul a fost preluat de SRI.
O lună mai târziu, o dronă traversa România și se prăbușea la Zagreb, în Croația. Un maior din Comandamentul forţelor armate croate declara că la locul prăbuşirii au fost găsite resturile unei bombe de aviaţie OFAB 100-120 şi ale unei rachete AVU-ET 350F.
Anchetatorii care au s-au ocupat de acest caz au mai anunțat că a avut loc o explozie şi că bomba de aviaţie conţinea o substanţă cu energie înaltă, dar neconvenţională. Ea s-a descompus integral în explozie, astfel că identificarea acesteia a fost imposibilă. Despre pagubele provocate de explozia uriașă puteți citi mai multe aici.