Epuizarea psihică a devenit boala deceniului. Psiholog: “Ai senzația că, orice ai face, nu va avea niciun efect și nu va conta pentru nimeni”

Într-o lume modernă, digitalizată, bolile au evoluat și ele, astfel că afecțiunile “tradiționale” au făcut loc altora despre care bunicii noștri nu au auzit în veci, iar epuizarea psihică este una dintre ele.

Cum se manifestă epuizarea psihică

Bolile moderne sunt diferite față de cele pe care le știm deja, întrucât ele nu afectează vizibil un anumit organ din corpul nostru. În schimb, ele dau naștere unor stări la nivelul psihicului, care, netratate, ajung să ne facă viața mult mai grea.

Epuizarea psihică este o afecțiune despre care psihologii spun că a ajuns să fie considerată boala deceniului, întrucât este întâlnită la scară globală, iar tot mai mulți oameni ajung să aibă aceleași simptome, din aceleași cauze.

În trecut, când se vorbea despre epuizare, aceasta era folosită pentru a descrie oboseala fizică, cauzată de efortul depus pentru a realiza diverse munci și se manifesta mai degrabă prin durerea mușcilor, a oaselor și oboseală. Epuizarea din vremurile de azi se referă însă la cu totul altceva.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Acum, oboseala este la nivel psihic, declanșată de activitatea cognitivă prelungită, un fel de supra-solicitare a creierului. În momentul în care ne folosim prea mult organul minții, acesta ajunge să fie epuizat (la fel ca orice organ folosit în exces), împiedicând în cele din urmă productivitatea și buna funcționare cognitivă.

Creierul ajunge să spună: Stop!

Partea și mai proastă este că, odată ajuns în această etapă, creierul nu se poate recupera cu o zi-două de repaus, așa cum se întâmplă în cazul mușchilor, de exemplu.

FANATIK a stat de vorbă cu un psihoterapeut pentru a afla cum ne dăm seama că am ajuns în acea etapă în care creierul spune: Stop!

“Ne dăm seama că suferim de epuizare în primul rând când ne simțim lipsiți de energie. Este foarte probabil să fii pe drumul către burnout dacă fiecare zi ți se pare o zi proastă sau ai senzația că, orice ai face, nu va avea niciun efect și nu va conta pentru nimeni”, ne-a declarat, în exclusivitate, Gina Bianu, psihoterapeut cognitiv-comportamental.

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

După cum spuneam, epuizarea (burnout în engleză) ajunge să afecteze cel mai mult creierul, astfel că ne vom simți lipsiți de energie aparent fără niciun motiv.

În plus, vom fi dominați de senzația că tot ce facem este nesatisfăcător, lucru care, la rândul său, va duce la o supra-solicitare a creierului, în încercarea de a găsi acel ceva care să ne mulțumească.

“Vei ajunge să îți petreci majoritatea zilei de lucru îndeplinind sarcini pe care le consideri fie plictisitoare, de rutină, fie copleșitoare”, a continuat să ne explice psihoterapeutul.

“Te simți epuizat tot timpul, lipsit de energie și ți se pare o pierdere de vreme să te ocupi de viața ta profesională sau personală”, a adăugat Gina Bianu pentru FANATIK .

Odată instalată, epuizarea psihică se transformă într-un cerc vicios

Așadar, odată declanșat acest fenomen, ne va fi foarte greu să ne concentrăm pe muncă, iar apoi acest sentiment se va resfrânge, involuntar, și asupra vieții personale.

Majoritatea oamenilor diagnosticați cu burnout / epuizare au declarat de altfel că nu mai sunt capabili să se concentreze pe nimic și le vine foarte greu să mai găsească lucruri care să le ofere vreun fel de satisfacție.

“Cu toții avem zile în care ne simțim copleșiți de responsabilități, fără motivație sau plictisiți și, ca atare, incapabili de a ne ridica din pat.

Dar atunci când te confrunți cu această stare zilnic și nu întrevezi nicio șansă de a-ți îmbunătăți situația, este foarte probabil să suferi de sindromul burnout”, a mai declarat Gina Bianu, psihoterapeut cognitiv-comportamental, în exclusivitate pentru FANATIK .

Odată declanșat acest cerc vicios, epuizarea va da naștere la o serie de stări care, la început, vor părea fără explicație. Astfel, multe persoane realizează ulterior că sunt din ce în ce mai iritate de lucruri care în trecut nu le afectau, își dau seama că mănâncă mult mai mult sau, dimpotrivă, mult prea puțin și somnul devine tot mai obositor.

Toate aceste simptome duc, de cele mai multe ori, la un singur diagnostic: epuizarea psihică.

Netratată, această afecțiune pote duce în timp la probleme de sănătate, printre care anxietate sau depresie. În plus, cercetările sugerează că boala creierului folosit în exces afectează inclusiv rezistența fizică.

Ce este de făcut

Cei care suferă deja de epuizare psihică știu că, înainte de a lua o decizie finală, se gândesc la zeci de scenarii ipotetice, multe dintre ele total nerealiste și exagerate. De exemplu: “ce va zice X dacă voi face asta”, sau “voi reuși să le demonstrez tuturor că merit acest job/promovare/sarcină?”.

Astfel de întrebări nu vor face decât să supra-solicite creierul, fără a ne ajuta în vreun fel în luarea unei decizii.

“Ați auzit vreodată ideea că atunci când te focusezi pe o problemă nu poți găsi o soluție? Pentru a ne activa, este necesar să mutăm focusul, iar acest lucru nu-l putem face prin îndemnuri pozitive, decât în foarte mică măsură.

Creierul nostru nu știe să răspundă întrebărilor pe care ni le punem, iar mintea va goni să găsească un răspuns. Nu contează dacă găsește sau nu, ea va căuta. Nici întrebarea “de ce tocmai mie mi se întâmplă” nu ajută, pentru că mintea va căuta răspunsul”, explică psihoterapeutul.

Astfel, rezolvarea la epuizarea psihică trebuie găsită în altă parte, sunt de părere specialiștii.

“Cel mai bun antidot vine din interior și din partea naturii. Una dintre cele mai bune și practitate metode de combatere a stresului și epuizării este relaxarea. De exemplu relaxarea prin respirație, un proces simplu, care reduce tensiunea la nivelul creierului doar în câteva minute.

Relaxarea prin muzică este și ea indicată, aici fiind nevoie de o muzică specială, în funcție de personalitatea fiecăruia”, este de părere Gina Bianu.

Chiar dacă pare banal, uităm că, de cele mai multe ori, lucrurile simple sunt cele mai eficiente. Până la urmă, ele sunt cele care ne fac viața mai frumoasă și, implicit, mai fericită. Alt lucru cât se poate de simplu ce s-a dovedit a fi extrem de bun în combaterea epuizării psihice este mișcarea.

“Relaxarea prin mișcare ajută și ea foarte mult. Sună ciudat, dar este nevoie ca sistemul periferic nervos să ia o pauză de la încordarea generată de epuizare, astfel că ne schimbăm starea prin efectuarea unor exerciții fizice sau prin plimbări în aer liber, preferabil cu o companie plăcută.

Râsul ajtă și el, pentru că oxigenează organismul, reduce tensiunea musculară, activează circulația sângelui și îmbunătățește circulația”, afirmă psihoterapeutul cognitiv-comportamental.

Nu în ultimul rând, o altă cale de a scăpda de epuizarea psihică și de a ne încărca bateriile este comunicarea.

“Să ne amintim că o comunicare pozitivă cu ceilalți, chiar dacă pare dificilă în acele momente de epuizare, ajută la gestionarea efectelor acesteia.

Identificarea și rezolvarea conflictelor și învățarea de metode noi de rezolvare a problemelor sunt alte abilități și comportamente care ne vor fi de ajutor în procesul de combatere a epuizării”, este de părere Gina Bianu.

Drept urmare, chiar dacă afecțiunea este modernă, tot modalitățile clasice ne ajută să combatem epuizarea psihică.

Iar acolo unde nu reușim singuri putem apela la ajutorul psihoterapeutului, pentru a ne indica modalitățile prin care să regăsim fericirea în ceea ce facem și să fim mulțumiți cu noi înșine.