Niciun alt moment din istoria fotbalului românesc nu a avut impactul pe care l-a avut finala de la Sevilla 1986. În acea seară de 7 mai, Steaua a reușit una dintre cele mai mari surprize, reușind să câștige Cupa Campionilor Europeni. Victoria a venit în fața colosului FC Barcelona, după o serie de lovituri de departajare, care a devenit legendară. Pe lângă trofeu, meciul de pe „Ramon Sanchez Pizjuan” a însemnat nașterea unor eroi. Fotbaliști care au rămas pentru totdeauna în memoria microbiștilor, în general, și a steliștilor, în special.
Finala de la Sevilla a fost mai mult decât un meci, cel puțin pentru fotbalul din țara noatră. Cu un lot format doar din jucători români, echipa Stelei a dat o lecție de curaj, disciplină tactică și forță mentală. Meciul s-a jucat pe „Estadio Ramon Sanchez Pizjuan”, o arenă în care cei aproximativ 70.000 de spectatori au fost de partea Barcelonei.
Eroii Stelei nu au fost doar cei care au marcat la loviturile de departajare sau Duckadam, care a apărat patru penalty-uri la rând, ci întregul grup de fotbaliști care a pus umărul la cea mai mare performanță reușită vreodată de o echipă de club din România și prima din Europa de Est care a cucerit CCE.
Pe lângă cei 11 fotbaliști titularizatți de Emeric Ienei, în finala de la Sevilla au mai intrat și Anghel Iordănescu (72), care l-a înlocuit pe Lucian Bălan, și Marin Radu (111), care a intrat în locul lui Victor Pițurcă. Marele absent al finalei de la Sevilla a fost căpitanul Tudorel Stoica, suspendat după semifinala cu Anderlcht.
„Eroul de la Sevilla” a fost, este și va rămâne inegalabilul Helmuth Duckadam. Fostul portar, care s-a stins din viață la vârsta de 65 de ani, a intrat direct în Cartea Recordurilor prin performanța care pare imposibilă chiar și în prezent. Numele lui Duckadam va fi asocitat pentru totdeauna cu finala de la Sevilla 1986 datorită faptului că a apărat toate cele patru lovituri de departajare executate de jucătorii Barcelonei.
Pe umerii lui Helmuth Duckadam, presiunea a fost uriașă, mai ales că, pe lânga miza partidei, primii doi executanți ai Stelei, Majearu și Boloni, au ratat de la punctul cu var. Uriașul din poarta „militarilor” a avut însă o inspirație divină și a ghicit de fiecare dată colțul în care au șutat jucătorii spanioli. Alexanko, Pedraza și Pichi Alonso au șutat în dreapta lui Duckadam, în timp ce Marcos Alonso a tras în stânga. Niciunul nu a reușit să îi dea însă gol lui „Apără Duckadam!”.
Cum spuneam, Steaua a început neașteptat de prost seria de lovituri de departajare în finala Cupei Campionilor Europeni cu Barcelona. Cei mai buni executanți ai lui Emeric Ienei au ratat. Atât Mihai Majearu, cât și Ladislau Boloni au fost blocați de Javier Urruti. Bascul din poarta catalanilor n-a mai avut ce să facă însă la loviturile expediate de Marius Lăcătuș și de Gabi Balint. „Fiara” a șutat cu sânge rece, mingea lovind și bara transversală înainte de a intra în poartă, în timp ce „Găboajă” a transformat cu un șut plasat.
Portari: Helmuth Duckadam, Dumitru Stângaciu;
Fundași: Ștefan Iovan, Adrian Bumbescu, Miodrag Belodedici, Ilie Bărbulescu;
Mijlocași: Mihai Majearu, Lucian Bălan, Ladislau Boloni, Gavril Balint, Constantin Pistol, Anton Weissenbacher;
Atacanți: Marius Lăcătuș, Victor Pițurcă, Anghel Iordănescu, Marin Radu.
Într-o ediție de colecție a emisiunii „Oldies but Goldies”, reputatul jurnalist Andrei Vochin a dezvăluit că Ion Alecsandrescu este cel care a reușit să construiască echipa Stelei din 1986 începând cu anul 1982. Fostul atacant și conducător al „roș-albaștrilor” a reușit, alături de Emeric Ienei și Iordănescu, să reconstruiască formația din Ghencea și să o ducă pe culmile înaltei performanțe.
La finala de la Sevilla, câștigată în fața Barcelonei, Steaua a fost condusă de titanul Emeric Ienei, în timp ce antrenor secund i-a fost Anghel Iordănescu. „Genearalul” a fost și jucător în acel meci, intrând pe teren în minutul 72, în locul lui Bălan. Din staff-ul tehnic al lui Ienei a făcut parte și antrenorul cu portarii Vasile Iordache, legendarul portar al Stelei și al echipei naționale, de la finalul anilor ’70, începutul anilor ’80.