După votul de joi din Consiliul JAI care a pecetluit eșecul României în încercarea sa de aderare la spațiul Schengen au început deja să se audă primele acuzații între partenerii de guvernare.
Războiul din Ucraina a creat, cel puțin la nivel de percepție în rândul decidenților politici, condițiile pentru ca țara noastră să fie primită în spațiul Schengen. Acest lucru a declanșat un efort diplomatic de ultim moment, în condițiile în care autoritățile de la București au întrevăzut șansa de a îndeplini unul dintre obiectivele strategice ale țării noastre, lăsat în stand-by în ultimii 11 ani. PNL pare să fi fost principalul actor în acest dosar, asta în condițiile în care nu doar președintele statului provine din rândul liberalilor, dar partidul deține și principalele portofolii în Guvern implicate în acest dosar: internele, justiția, externele cât și funcția de prim-ministru.
După opoziția inițială a Olandei, care a criticat lipsa reformelor în justiție și securitatea frontierelor, atunci când principalele critici mergeau către reprezentanții Guvernului, dezbaterea Schengen a luat o cu totul altă turnură prin opoziția Austriei, opoziție ce s-a dovedit a fi decisivă. Analiștii politici sunt de părere că prin faptul că emoțiile au fost îndreptate cu precădere împotriva Austriei în acest caz, cu opinia majoritară de părere că argumentele folosite de Viena sunt lipsite de fundament, PNL scapă de eticheta de principal vinovat în acest eșec.
Consultantul politic Adrian Zăbavă este însă de părere că rămâne de văzut dacă același lucru îl vor face și liderii PSD, adică dacă își vor îndrepta criticile spre Austria și nu spre partenerii de guvernare.
„Turnura luată de subiectul Schengen în ultima perioadă a dus atenția către alți vinovați. Acum e mult mai ușor să identificăm Austria ca principal vinovat, și asta e de bun augur pentru PNL și orice actor politic românesc care ar fi putut fi identificat drept vinovat. Sunt absolut sigur că vor exista voci care să arate cu degetul spre PNL. USR sigur va face lucrul acesta, arătând în principal către Klaus Iohannis și către PNL, în subsidiar. Rămâne de văzut dacă va face și PSD asta.
Practic de aici intrăm pe tărâmul luptei politice interne cu posibile consecințe importante pentru actuala coaliție. Deocamdată lucrurile au fost destul de liniștite, în contextul în care cei doi parteneri nu s-au atacat decât marginal atunci când a fost vorba de colegi din propria familie politică europeană. Când a fost vorba de social-democrații suedezi, ceva vorbe de la PNL s-au dus către PSD, când a fost vorba de austriacul din PPE sau de alții din PPE care n-au votat rezoluția pro-Schengen în Parlament, atunci PSD a arătat cu degetul către liberali”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul politic Adrian Zăbavă, care a amintit de episoadele în care liberalii i-au criticat pe social-democrați la momentul opoziției social-democraților suedezi.
Acesta a subliniat că mesajul de miercuri al premierului Ciucă, care a transmis în partid să nu existe atacuri interne pe această temă, arată că există nemulțumiri în cadrul coaliției pe acest dosar.
„Rămâne de văzut dacă acest subiect al ratării Schengen se va transforma într-un subiect de atac politic în România între cei doi parteneri de guvernare. E posibil. Deocamdată e greu de spus dacă acest lucru se va întâmpla. Putem spune, și asta este sigur pe care-l știm, că miercuri premierul Ciucă a transmis un mesaj intern prin care a cerut să nu se escaladeze acest subiect și să nu existe atacuri către PSD. Deci, ne putem gândi că acest subiect este discutat, cel puțin la PNL, dar cu siguranță și la PSD”, a mai precizat Adrian Zăbavă pentru FANATIK.
De altfel, liderul PSD Marcel Ciolacu a comentat votul de joi susținând că „opoziția Austriei este un cadou pentru Putin”, aceeași poziție de a găsi principalul vinovat la Viena și nu la București având-o și premierul Ciucă care a subliniat și el opoziția lipsită de argumente a Austriei.
Totuși, europarlamentarul PSD Victor Negrescu a lăsat să se înțeleagă că responsabilitatea pentru acest eșec aparține cu precădere liberalilor pe care i-a blamat pentru faptul că nu și-au convins colegii populari europeni, inclusiv cancelarul austriac, dar și pe ministrul Bode pentru faptul că nu a pregătit din timp opțiunea de decuplare a României de Bulgaria în acest dosar, prin pregătirea securizării frontierei de sud.
„Eșecul de astăzi este eșecul dreptei europene. Am văzut că premierul croat a reușit să-și convingă colegul austriac. Este un eșec dureros. Sunt dezamăgit de incapacitatea noastră de a veni cu o abordare diferită prin care să reușim decuplarea de Bulgaria”, a declarat acesta la Bruxelles.
Liderul USR Cătălin Drulă i-a cerut joi demisia ministrului Lucian Bode, susținând că „trebuie să existe și responsabilități naționale de asumat”, atacându-l pe președintele Iohannis pentru acest eșec, subliniind că „această zi infamă i-a pecetluit definitiv mandatele goale de președinte”.
Analiștii politici sunt de părere că dincolo de refuzul lipsit poate de fundament al Austriei există o responsabilitate directă atât a ministrului Bode, cât și a premierului Ciucă, care nu s-a implicat deloc în acest dosar. Mai mult, acesta este un eșec și pentru diplomația română și Ministerul de Externe, acolo unde există șase secretari de stat, luat complet prin surprindere de votul negativ al Austriei în contextul în care tema migrației este de actualitate la Viena.
Fostul diplomat Cătălin Avramescu este de părere că speranța decuplării României de Bulgaria în acest dosar a fost complet nerealistă în condițiile în care autoritățile de la București nu au pregătit un astfel de scenariu, neexistând un plan operațional de securizare a frontierei de sud. De altfel și europarlamentarul Victor Negrescu susține că decuplarea României de Bulgaria s-a discutat doar informal, neexistând un plan concret în acest sens.
„Există trei oficialități care ar trebui să-și dea demisia după decizia de joi. Prima dintre aceste oficialități este ministrul de interne. Acesta este un eșec al unui ministru de interne care nu vorbește nici măcar limba engleză, un om care are probleme cu CV-ul, un clar incompetent și care a fost depășit complet de această afacere. Adică tu de duci să discuți cu ministrul de interne austriac cu o oră, două înainte de votul final? Mi se pare halucinant.
Al doilea este primul-ministru. Vorbim de o decizie politică, și asta se joacă la nivel de șef de guvern, iar în cazul Austriei acest lucru a fost evident. A ieșit ministrul de interne să spună tehnic că nu, dar după aceea cancelarul a spus clar că voința politică a guvernul în întregime este să nu. La noi Ciucă probabil nici nu mai știe că e prim-ministru. Nu a făcut nimic în acest dosar. Miercuri, când cărțile erau deja făcute, cancelaria ne-a informat că premierul Ciucă a avut o convorbire cu cancelarul austriac. Abia ieri!
Și în sfârșit, ministrul de externe, care a fost depășit complet – trebuie să știe care este poziția acestei țări cu mult înainte. Nu se poate ca ditamai ministerul să fie surprins de poziția Olandei și a Austriei. Asta să ne dăm seama ce minister avem”, a declarat, pentru FANATIK, Cătălin Avramescu, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București.
După votul negativ de joi, într-un mesaj transmis de la Bruxelles, președintele AUR, George Simion, a cerut demisia întregului Guvern și a îndemnat populația la boicotarea companiilor austriece din țara noastră, susținând că deține informații cum că acestea nu respectă legea și nu-și plătesc toate taxele în România.
„Vreau să vă spun că solicităm demisia întregului Cabinet Ciucă, este un eşec răsunător pentru întreaga diplomaţie românească condusă de Klaus Iohannis şi ministrul de externe Bogdan Aurescu, este semnul că acest guvern nu poate livra nimic. Companiile românești sunt controlate de zeci de firme, hai să vedem dacă bănci precum BCR sau Raiffeisen Bank au rata dobânzii acceptabilă, dacă nu au încălcat politicile concurenței, că mai avem și Consiliul Concurenței”, a declarat liderul AUR.
Analiștii politici sunt de părere că amplificarea acestui curent naționalist, anti-european, reprezintă principalul pericol al deciziei de joi.
„Cred însă că problematic pentru ambele partide, dar și pentru România, este faptul că acest subiect reprezintă o muniție extraordinară nu doar pentru AUR, dar pentru un întreg curent naționalist care se conturează acum în România. AUR e principalul exponent al acestui curent, dar vedem acum că există acest tip de mesaj și în partide mai mici, dar și la politicieni cunoscuți – fac trimitere către Victor Ponta de exemplu, dar și alții care o cotesc ușor către aceste idei – și care vor veni cu mesaje de tipul că suntem cetățeni de mâna a doua, că nu primim ce merităm și etc. Asta e cel mai problematic pentru România”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul politic Andrian Zăbavă.
Și Cătălin Avramescu este de părere că acest tip de reacții, prezente și la unii reprezentanți ai PNL și PSD, reprezintă un tip de reacții caracteristic unor regimuri autoritare și nu al unor state de drept. Acesta susține că liderii noștri trebuie să se uite și în oglindă, să vadă cum timp de 11 ani și-au încălcat toate angajamentele pe justiție luate față de Bruxelles.
„Vedem că AUR joacă acum carta ultranaționalismului. La nivelul comic a fost ministrul turismului care ne-a sfătuit să nu mai mergem la schi în Austria. E comis, dar e și trist pentru că habar nu au cum trăiește cetățeanul român. Au fost voci care au cerut intervenția procuraturii, a serviciilor asupra firmelor austriece – asta este dictatura lui Putin, ca să nu mai menționăm că este și ilegal.
Aceeași ultra-patrioți români în momentul în care Rusia pornește un război agresiv la granițele noastre și amenință inclusiv România nu i-am auzit să ceară boicotarea afacerilor rusești din țara noastră. Ei arată cu degetul Austria, dar întrebarea este ce vrem noi pentru țara noastră, nu vrem și noi ca țara noastră să fie ca Austria?”, a mai declarat Cătălin Avramescu pentru FANATIK.