Este Europa pregătită pentru retragerea trupelor SUA? ”Există bani foarte mulți la nivel european, necheltuiți de statele membre”

Retragerea trupelor NATO din România sau din alte țări membre ale Alianței reprezintă un scenariu plauzibil? SUA încearcă să medieze pacea dintre Ucraina și Rusia, însă Kremlinul vrea totul sau nimic. Într-o mare de incertitudini, UE a anunțat planul de reînarmare. Întrebarea principală rămâne: de unde bani? Una dintre măsuri ar putea fi suprataxarea celor foarte bogați, însă această măsură este una controversată, atrage atenția analistul economic Adrian Negrescu. Totodată, analistul de politică externă Ștefan Popescu face o radiografie a relației Trump-UE și, implicit, a stabilității NATO

Retragerea trupelor NATO din Europa, cadoul lui Trump pentru Putin? Un scenariu plauzibil?

SUA încearcă să fie principalul mediator în conflictul Ucraina-Rusia, Donald Trump l-a primit deja pe Volodimir Zelenski la Casa Albă, deși episodul a fost unul extrem de aprins. Totodată, Trump și Putin au purtat deja discuții telefonice, iar o discuție tete-a-tete în perioada următoare nu este exclusă de niciuna dintre administrații.

Având în vedere ieșirile președintelui american despre NATO și mai ales în ceea ce privește protecția statelor europene, rămâne întrebarea dacă Trump va retrage trupe americane din Europa. Totodată, două publicații americane conturează acest scenariu, fiind vorba de The American Conservative și The National Interest.

„Nimeni nu poate ști ce este în mintea președintelui SUA. Știm însă că pentru Statele Unite prezența militară consolidată în Europa nu mai este o prioritate. Prioritate ar fi acum zona indo-pacifică. Prin urmare este foarte probabil să ne așteptăm la o redimensionare a angajamentului european pe continentul european și dovada cea mai vizibilă este dorința de a pune capăt războiului din Ucraina.

Digi24.ro

Cum arată actorul din „Iisus din Nazareth”, la aproape 50 de ani de la premieră. Cum i-a schimbat viața interpretarea lui Hristos

De altfel, există o aliniere între precedenta administrație democrată condusă de Joe Biden, în susținerea candidaturii lui Mark Rutte pentru poziția de secretar general NATO. Washington-ul a dorit o personalitate care să nu fie pe flancul estic al NATO, prioritatea fiind joncțiunea dintre NATO și alianțele americane din indo-pacific. Redimensionarea sau retragerea parțială ale unor trupe nu înseamnă însă ieșirea din alianță. SUA va rămâne în continuare membru NATO, o organizație care se va afla în continuare sub umbrela nucleară americană”, a explicat pentru FANATIK Ștefan Popescu, analist de politică externă.

Donald Trump, în rolul de mediator al păcii. Costul negocierilor cu Kremlinul și consecințele pentru România

Rusia vrea totul sau nimic și a pus condiții care au fost refuzate din start de către liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski. Moscova vrea garanții de fier că Ucraina nu va fi primită în NATO, Rusia să păstreze teritoriile câștigate în război și fără trupe occidentale de menținere a păcii în Ucraina. Acestea sunt doar câteva dintre dorințele lui Putin.

Digisport.ro

"Vă dau cu legea în cap". Gigi Becali a făcut anunțul în direct: "Nu mă enervați în zi de Paște!"

„SUA își doresc ca europenii însuși să își asume apărarea continentului și a vecinităților Europei. SUA nu percep Kremlinul ca o putere în măsură să le afecteze supremația mondială. De aceea urmăresc redeschiderea cu aceasta și caută o colaborare care să îi decupleze de China”, a mai adăugat acesta

Cât despre relația dintre SUA și România în perioada MAGA, analistul caută să ne liniștească, în ciuda afirmațiilor recente ale lui JD Vance sau Elon Musk:

„Parteneriatul strategic cu SUA rămâne în continuare valabil. România are avantajul că se află alături de Grecia și Bulgaria într-un punct nodal al hărții geopolitice mondiale: proximitatea nu doar de Rusia, ci și de Orientul Mijlociu.

Referirile la România nu au reprezentat neapărat o încercare de a favoriza un candidat sau o anumită forță politică, ci au fost folosite de unii membri din anturajul președintelui Trump pentru a lărgi argumentarea folosită împotriva Uniunii Europene. Există o anumită dorință a MAGA de a se exporta și în UE, precum există și o dorință ca UE să se alinieze pe strategia acestora, și în privința Rusiei, și în privința marilor corporații americane și cu privire la balanța economică”, a mai punctat Ștefan Popescu.

Cine plătește pentru reînarmarea Europei? Bogații, principalul sprijin?

Conform estimărilor Observatorului Fiscal al Uniunii Europene (UE), aplicarea unui impozit minim de 2% pentru cei mai bogați ar putea aduna 67 de miliarde de euro la nivelul UE, sumă destinată finanțării investițiilor în sectoarele apărării și reindustrializării.

Măsura este privită cu ochi sceptici de către specialiști. Adrian Negrescu a declarat pentru FANATIK că o astfel de soluție ar turna doar gaz pe foc.

„Nu este altceva decât o speculație menită să scoată în evidență dorința autorităților europene de a strânge acești bani cu orice preț. Să pui o taxă nouă pentru a finanța înarmarea Europei ar fi o adevărată aventură cu puternice efecte în mediile economice, politice și sociale.

Probabil, banii pentru finanțarea practic a acestor investiții masive în sectorul de apărare vor veni din bugetele fiecărei țări în parte din investiții și mai ales de la capitalul cheltuieli cu bunuri și servicii, nicidecum din aplicarea unei noi taxe.

Ar fi o adevărată aventură mai cu seamă că fenomenul acesta, trendul antirăzboi împotriva în ghilimele a șoroșiștilor și a celor care mizează pe investiții majore în sectorul militar ia amploare și nu ar face altceva decât să pună gaz pe focul speculațiilor întreținute bineînțeles de cercurile interesate”, a subliniat Adrian Negrescu.

Dacă nu luăm bani de la bogați, atunci de unde?

O soluție ar putea fi banii din PNRR, explică Adrian Negrescu, fondul fiind suficient pentru planul UE.

„Ursula von der Leyen a identificat-o deja sunt foarte multe fonduri necheltuite deja din PNRR și din alocările asociate programelor de finanțare la nivel european în intervalul 2017-2027. Există în acest moment bani foarte mulți la nivel european necheltuiți de statele membre. Vă dau un exemplu România din PNRR nu a tras până acum decât 9 miliarde de euro din 28 posibili nu avem nicio șansă în contextul în care nu facem reforme să luăm toți acești bani. 

Motiv pentru care o parte din acești bani pe care riscăm să-i pierdem s-ar putea întoarce în România pentru industria de apărare cu alocare directă către aceste investiții. Ar fi un lucru salutar și ar ajuta economia românească în foarte multe segmente. 

Gândiți-vă că afacerile companiilor din industria de armament angajează alte sute de businessuri pe orizontală în economia românească”, a mai transmis analistul financiar.

România își poate resuscita industria de apărare?

Toate statele membre europene ar trebuie să crească și să se dezvolte în acest sens, dacă pentru statele mari acest lucru este mai ușor, pentru țări ca România trebuie să fie arse anumite etape și să fie recuperat din decalaje. Totodată, România poate să aibă un rol crucial în industria de apărare.

„România ar avea de câștigat din toată chestia asta dacă ar reuși să-și promoveze mai agresiv interesele în zona militară. De pildă aș vrea să-l văd pe ministrul economiei, Bogdan Ivan, prezentând o radiografie a industriei de apărare din România, în ce stare se află cele 14 companii din sectorul de apărare și care este necesarul investițional. 

Cu aceste argumente să meargă la Bruxelles pentru a obține măcar 10% din cele 150 de miliarde de euro pe care Comisia Europeană le pune la dispoziție, fonduri nerambursabile pentru a dezvolta proiecte din industria de apărare.

În România, avem nevoie de o legislație coerentă care să ardă etapele investițiilor în domeniul apărării  vă dau exemplul cazului fabricii de pulberi de la Victoria din Brașov, investiție dezvoltată de Rheinmetall și care este blocată în momentul de față la Curtea Supremă de Justiție în baza unui demers făcut de una dintre companiile interesate de terenurile din orașul Victoria.

Trebuie să ardem etapele și pentru asta avem nevoie de o lege specială pentru investițiile din zona industriei de apărare care să elimine toate aceste piedici birocratice, juridice care fac banii europeni să nu fie folosiți rapid într-o economie care are nevoie de aceste investiții”, a mai explicat Adrian Negrescu pentru FANATIK.