Legionarismul, curent care a băgat sperieții în România, a revenit în peisaj prin persoana lui Călin Georgescu, candidatul situat pe primul loc în turul I al alegerilor prezidențiale.
În perioada interbelică, mai precis în 1927, a fost înființat de Corneliu Zelea Codreanu partidul Mișcarea Legionară, ca o organizație paramilitară, de orientare naționalist-fascistă, cu un caracter mistic-religios, anticomunist, antisemit și anticapitalist. Acum, în 2024, există un om politic, candidat la alegerile prezidențiale, care declară că Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu au fost eroi în vremea lor. Călin Georgescu a reușit să adune un procent de aproape 23% în rândul cetățenilor cu drept de vot din România și diaspora într-un timp foarte scurt, clasându-se astfel pe primul loc la turul întâi al alegerilor.
„Neamul românesc niciodată nu a trăit prin sclavi, ci a trăit prin Mihai Viteazul, prin Horea, prin Avram Iancu, Cuza, Kogălniceazu, prin Corneliu Zelea Codreanu, prin mareșalul Ion Antonescu și mulți, mulți alți eroi. Prin ei a trăit istoria națională. Prin ei a trăit istoria națională, și nu prin lacheii de serviciu ai puterilor globaliste care astăzi conduc România vremelnic”, spunea acum ceva timp Călin Georgescu.
În 2022, pe numele lui Călin Georgescu a fost întocmit un dosar penal exact pentru aceste declarații controversate, ce denotă simpatia față de persoane acuzate de crime împotriva umanității. Parchetul General l-a anchetat pentru promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid și crime de război. În acel an, în cadrul unei emisiuni televizate, Călin Georgescu a spus că C.Z. Codreanu „s-a luptat pentru moralitatea ființei umane”, iar mareșalul Ion Antonescu este considerat „martir”.
Legea din România, respectiv Legea nr. 217 din 23 iulie 2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 31/2002, prevede „interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii”.
„Art. 5. – Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi”, potrivit textului din Monitorul Oficial consultat de FANATIK.
Aici este inclus și Holocaustul din România prin care „se înţelege persecuţia sistematică şi anihilarea evreilor şi a romilor, sprijinită de autorităţile şi instituţiile statului român în teritoriile administrate de acestea în perioada 1940-1944”.
Tot legea spune că „prin persoană vinovată de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război se înţelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanţă judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi persoana din conducerea unei organizaţii al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanţe penale internaţionale”.
Nu este singura declarație cel puțin ciudată a lui Călin Georgescu. În vreme de război, el susține că „Vladimir Putin este un om care-și iubește țara. E o persoană care, din punctul meu de vedere, cunoaște foarte bine unghiurile diplomatice, le stăpânește și este înconjurat de foarte buni profesioniști”.
„Ceea ce surprinde și pe cei care cunosc istoria, și pe cei care nu cunosc neapărat istoria românilor este faptul că domnul Călin Georgescu, în același timp, simultan, prezintă și simpatii legionare, și simpatii pro ruse. Ori asta e absolut ilogic, pentru că, la noi, mișcarea legionară ia naștere după Primul Război Mondial în principal ca reacție împotriva bolșevismului. Adică legionarii îi disprețuiau pe bolșevici, pe bolșevicii din Rusia, și legionarii doreau apropierea de Italia lui Mussolini, ulterior de Germania lui Hitler. Deci e ilogic să fii, în același timp, și cu simpatii legionare, și cu simpatii față de Rusia. Și aici cred că domnul Georgescu a vrut să pescuiască în două ape cu aceeași undiță, ceea ce merge o dată, dar nu știu dacă merge la infinit, pentru că dânsul a strâns și voturile celor cu simpatii legionare, că mai sunt în România nepoți care își aduc aminte că bunicii lor au fost legionari sau în rândul Bisericii Ortodoxe, în anii 30′, curentul legionar era destul de popular printre preoți”, explică istoricul Adrian Cioroianu, pentru FANATIK.
Cu toate acestea, Călin Georgescu a negat orice legătură cu Rusia și că ar fi fost sprijinit din vreun punct de vedere de Moscova. Candidatul care a cucerit internetul și, prin el, inimile și mințile românilor, mai crede că „Ucraina este un stat inventat” și că România „ar avea mai mult de câștigat dacă întreține niște relații mai bune cu China și Rusia”. Experții spun că un astfel că personaj, la cârma țării, ar reprezenta un pericol.
„Ar fi un eșec al școlii românești, în sensul în care e limpede că oamenii care l-au votat n-au fost educați sau nu au știut ce înseamnă curentele astea de extremă-dreapta, care nu au adus nimic bun în istoria noastră. Nici extrema-dreaptă, nici extrema-strângă. Toate extremele, indiferent de culoare, sunt toxice într-o democrație. Or, legionarismul era extrema-dreaptă a politicii la noi, așa cum Partidul Comunist a fost la extrema-strângă. Deci din punctul ăsta de vedere, paradoxal, legionarismul și comunismul sunt două extreme care combăteau împotriva democrației. Dușmanul lor comun era democrația. Și legionarismul, și comunismul, deși se urau între ele, aveau un inamic comun, care era democrația clasică. Și asta ar fi un eșec pentru societatea noastră, că înseamnă că n-am reușit să îi educăm pe oameni în a-și da seama că, de fapt, nu extremele trebuie să conducă o societate”, mai susține fostul ministru al afacerilor externe.
Mișcarea Legionară, Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier sau Totul pentru Țară sunt câteva denumiri ale partidului înființat în perioada interbelică, în 1927. Părintele acestui curent, considerat de Călin Georgescu un „erou al patriei”, a fost Corneliu Zelea Codreanu. Partidul Legionar a fost înființat sub forma unei organizații paramilitare teroriste, cu un puternic caracter mistic-religios, având ca principale ideologii anticomunismul, antisemitismul, anticapitalismul și antimasonicul. Această mișcare ultranaționalistă de extremă-dreapta a fost organizată, sprijinită și dirijată din umbră de organizația nazistă SS (Schutzstaffel).
Alături de Zelea Codreanu, denumit în interiorul partidului „Căpitanul”, la fondarea partidului au mai participat și Ion Moța, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu și Ilie Gârneață, majoritatea fiind avocați sau oameni politici. Orice criticare a Căpitanului ducea la moarte, dar după doar câțiva ani, respectiv în 1938, Zelea Codreanu a fost asasinat, fiind sugrumat de jandarmii care îl duceau la Închisoarea Jilava. Ulterior, colegii săi de formațiune l-au răzbunat, organizând Masacrul de la Jilava, loc unde au fost uciși 64 de deținuți politici, între care cinci demnitari ai statului.
Conducerea Legiunii a fost preluată ulterior de Horia Sima. În 1940, Legiunea s-a aliat cu mareșalul Ion Antonescu, chemat de regele Carol la putere. Atunci s-a format Statul Național-Legionar, iar la doar o zi, Antonescu a pus în scenă un puci, forțându-l pe rege să abdice în favoarea principelui Mihai. Un an mai târziu, Antonescu a desființat Statul Național-Legionar și s-a pus singur în funcția de dictator, făcându-se vinovat de atrocitățile comise în România față de evrei și romi (Holocaustul din România), dar nu numai, fiind asasinați și cetățeni români de rând care se opuneau sistemului, clerici și alți intelectuali ai vremii.
În 1941, Horia Sima s-a revoltat și a declanșat un război civil contra lui Antonescu, dar acesta din urmă i-a învins pe Legionari în doar trei zile. Învinși, Sima și alți colegi de la conducerea formațiunii s-au refugiat în Germania. Același Antonescu este cel care a decis ca România să intre în Al Doilea Război Mondial, cu promisiunea lui Hitler că teritoriile pierdute în 1940 vor fi redate din nou țării. În 1944, Regele Mihai I l-a demis pe mareșalul Antonescu, în cadrul unei lovituri de stat. A fost arestat și deținut în Uniunea Sovietică și executat în 1946 la București.
Principalele caracteristici ale Mișcării Legionare erau crezurile ultra-naționaliste, cultul morții și propaganda puternică, pusă în scenă prin marșuri, presupuse miracole, imnuri patriotice, procesiuni religioase, munci și campanii cu caracter colectiv în zonele rurale, de unde proveneau și cei mai mulți membri, pe lângă tineri studenți și elevi. De asemenea, se credea că, pentru patrie, sacrificarea propriei vieți era un act eroic. Și tot pentru țară, legionarii considerau că este de datoria lor să ucidă persoanele care contraziceau normele formațiunii.
„Mișcarea Legionară a fost o mișcare de extremă-dreapta care avea un soi de naționalism la extrem, convingeri religioase puternice, o mistică a morții, adică moartea pentru ei era ca un fel de izbăvire. Dacă mureai într-un scop patriotic, moartea era un fel de celebrare a vieții, cam cum sunt ăștia care se aruncă în aer, teroriștii de astăzi. Sunt multe atentate făcute de legionari în acei ani, și ei știau că vor fi executați, dar cu toate astea credeau că își dedică viața Legiunii. Cuvântul „legionari” vine de la „Legiunea Arhanghelului Mihail”. Așa se numea organizația politică condusă de Corneliu Zelea Codreanu. Un curent de extremă-dreaptă, ultra ortodox, ultra naționalist, antisemit și antibolșevic. Ei erau împotriva bolșevicilor, adică comuniștilor, care au luat puterea în Uniunea Sovietică”, mai declară Adrian Cioroianu.