EURO 2020. Stadioanele sunt decise: Ghencea şi Arcul de Triumf!

De ceva vreme, subiectul pe care fanii fotbalului din România îl urmăresc cu sufletul la gură este cel al refacerii stadioanelor din Bucureşti pentru Euro 2020. Discuţiile se învârt pe tema reconstruirii din temelii ale arenelor din Ghencea, Giuleşti şi Ştefan cel Mare, cu bani de la UEFA şi de la statul român prin Compania Naţională de Investiţii. Au început să se vehiculeze posibile costuri, plus e o întreagă discuţie vizavi de arena lui Dinamo, care să intre în proiect sau nu. De fapt, situaţia pentru Euro 2020 este cu totul alta. Iar FANATIK.RO v-o prezintă complet, în continuare.

UEFA dă doar 2 milioane de euro şi nu cere stadioane noi!

În septembrie 2014, Bucureştiul a primit dreptul de a organiza partide de la Campionatul European din 2020. E vorba de trei partide din faza grupelor, plus un meci din optimile de finală. Imediat au început şi discuţiile despre ce ar cere UEFA pentru ca jocurile să se desfăşoare în cele mai bune condiţii şi s-a format o comisie cu un manager de proiect. Iar forul european a decis şi ce sumă va aloca pentru organizarea în Bucureşti a respectivelor meciuri: 2 milioane de franci elveţieni, adică aproximativ echivalentul aceleiaşi sumei în euro. Arena Naţională va fi gazda partidelor, iar aici nu trebuie făcută nicio îmbunătăţire. Iar Federaţia Română trebuia să nominalizeze şi patru stadioane care să servească drept terenuri de antrenament pentru formaţiile care vor evolua la Bucureşti. FRF a trimis ca opţiuni Ghencea, arena din “Ştefan cel Mare”, Giuleştiul şi “Arcul de Triumf”. Dintre ele, UEFA trebuie să aleagă două. Iar opţiunile sunt clare şi vom vedea de ce.

Condiţia principală e intimitatea

Vestea care îi interesează pe suporterii români nu sună chiar foarte bine: practic, UEFA nu cere nicăieri ca stadioanele de antrenament să fie transformate, modernizate, sau să aibă sau nu pistă. Cerinţele celor de la Nyon sunt ca arenele respective să îndeplinească următoarele condiţii: să aibă gazon bun, vestiare de ultimă generaţie, utilităţi moderne de refacere (bazine, printre altele), sală de forţă la standarde moderne şi să poată asigura intimitatea echipelor, care să nu poată fi filmate şi spionate de ochi indiscreţi. Iar aici se face şi diferenţa, stadioanele care urmează să fie alese fiind cel din Ghencea şi cel de la Arcul de Triumf, pentru că pe Dinamo şi pe Giuleşti nu se poate asigura acest ultim criteriu. În plus, pe Ghencea nici nu trebuie să se facă investiţii, facilităţile fiind deja la standardele cerute, iar gazonul se prezintă bine. La Arcul de Triumf vor fi făcute anumite modernizări, dar pentru asta sunt banii de la UEFA! În plus, cele 2 milioane de euro de care e vorba trebuie să mai fie folosiţi şi pentru organizarea de fan-zone-uri pentru suporterii formaţiilor care vor juca pe Naţional Arena. În plus, Bucureştiul are infrastructura necesară pentru a găzdui astfel de partide, lucru demonstrat de organizarea perfectă a finalei Europa League din 2012, iar UEFA nu cere lucruri suplimentare, de genul “metrou până la aeroport” sau “autostradă care să lege ţara de la un capăt la altul”.

Stadiul “lucrărilor”: câteva machete pentru Ghencea 

Cât despre discuţiile cu “refacerea stadioanelor”, aceasta nu are nicio legătură cu Euro 2020. E vorba de un proiect care a început în urmă cu un an, în iulie 2016, cu o declaraţie a vicepremierului de la acea dată, Vasile Dâncu, destul de ciudată, pentru că vorbea de transformarea stadioanelor pentru Euro. Între timp, ideea chiar a început să prindă contur,  Compania Naţională de Investiţii trimiţând mail-uri către cluburi şi comandând câteva studii de fezabilitate. CNI este singurul finanţator, însă lucrările sunt departe de a începe! Practic, până în acest moment, singurele urme palpabile ale proiectului sunt câteva machete pentru noua bază din Ghencea, pentru care s-a făcut un concurs la primăria de sector. Astfel, Ghencea este, în acest moment, singura arenă pentru care chiar există în acest moment o idee de reconstrucţie.