În cadrul discuțiilor private, europenii au prezentat argumente în favoarea Kievului iar viitorul președinte al SUA pare mai flexibil decât se așteptau aliații. Aliații europeni ai Ucrainei au devenit precaut optimiști cu privire la faptul că Donald Trump nu va forța Kievul să intre în negocieri premature cu Rusia.
Aceasta vine în urma unei serii de discuții private cu membri ai echipei lui Donald Trump, în care partenerii transatlantici au susținut continuarea sprijinului pentru Ucraina, potrivit unor oficiali europeni familiarizați cu această chestiune, care au cerut anonimatul deoarece discuțiile au avut loc cu ușile închise. Schimburile de opinii lasă să se întrevadă posibilitatea ca viitoarea administrație de la Casa Albă să ajute Ucraina, afectată de război, să revină la o poziție de forță înainte de a avea loc orice discuții, au spus aceștia, scrie Bloomberg.
Dar cei care au avut aceste discuții private avertizează că nu știu ce va face viitorul președinte american, care are un istoric de respingere a sfaturilor sau de schimbare a vitezelor în ultimul moment. Oficialii lui Donald Trump păreau să fie receptivi la două argumente, au declarat europenii: că noul lider american ar risca o umilință comparabilă cu retragerea haotică din Afganistan a președintelui Joe Biden, dacă ar renunța la Kiev – și că a permite Rusiei să obțină o astfel de victorie nu ar face decât să încurajeze China să ia în considerare măsuri mai agresive.
Cu o săptămână înainte de a depune jurământul în calitate de al 47-lea președinte al SUA, nu este încă clar cum va gestiona Donald Trump războiul început de Rusia, care se apropie de împlinirea a trei ani. Deși planificatorii din echipa republicanului vehiculează mai multe idei, nu există un plan pentru Ucraina care să poată fi pus în aplicare după învestitura lui Trump din 20 ianuarie, au declarat oficialii europeni și ucraineni.
Dar discuțiile au stârnit un sentiment prudent de ușurare în capitalele europene, unde oficialii au elaborat scenariile cele mai pesimiste în cazul în care Donald Trump și-ar respecta promisiunea de a pune capăt rapid războiului – și, eventual, de a încheia un acord care ar marginaliza Kievul și l-ar sprijini pe președintele rus Vladimir Putin. Purtătorul de cuvânt al echipei de tranziție a lui Donald Trump nu a răspuns imediat la întrebările care solicitau comentarii.
Premierul italian Giorgia Meloni, o susținătoare a Ucrainei care și-a consolidat, de asemenea, legătura cu Donald Trump printr-o vizită în această lună la proprietatea sa Mar-a-Lago din Florida, a declarat că nu prevede dezangajarea din Ucraina – și a subliniat logica consolidării poziției Kievului. „Singura modalitate de a forța Rusia să se așeze la masă pentru discuții este să construim o situație dificilă pentru ei”, a declarat Meloni săptămâna trecută, după întâlnirea cu Trump și aliații săi. „Trump are capacitatea de a folosi atât diplomația, cât și descurajarea”, a adăugat ea, „și mă aștept ca acest lucru să se întâmple și de data aceasta”.
Cel puțin, bravada de campanie a lui Donald Trump de a pune capăt războiului lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei până la învestitură nu mai este de actualitate. Candidatul său la postul de trimis special pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, a declarat săptămâna trecută pentru Fox News că ar dori ca o soluție să fie găsită în primele 100 de zile ale noii administrații. O rezolvare rapidă a războiului este „acum puțin probabilă – și auzim că, de fapt, calendarul s-a apropiat oarecum de Paște”, a declarat ministrul britanic de externe David Lammy la BBC Radio 4. Acesta a declarat că nu vede „nici o dovadă că Putin vrea să se așeze la masă”.
Având în vedere că forțele ruse avansează și capturează teritorii în estul Ucrainei, Moscova nu vede nici un motiv să se angajeze în discuții în timp ce își consolidează poziția. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a respins luna trecută apelul lui Donald Trump pentru o încetare imediată a focului, calificându-l drept „un drum spre nicăieri”. Oficiali din echipa lui Donald Trump au intervenit. Michael Waltz, un consilier apropiat pe care republicanul l-a numit în funcția de consilier pentru securitate națională, a semnalat duminică că Ucrainei i se va cere să reducă vârsta de recrutare pentru a-și consolida poziția pe câmpul de luptă înainte de orice acord.
Dar liderii europeni, inclusiv cancelarul german Olaf Scholz, și-au exprimat o oarecare surprindere după conversațiile cu Trump cu privire la deschiderea președintelui ales față de o soluție viabilă. Fostul președinte reales a pus întrebări pertinente despre război în cadrul întâlnirilor și convorbirilor telefonice cu europenii, potrivit oficialilor europeni. Donald Trump și-a exprimat interesul de a superviza un așa-zis acord al „secolului” în ce privește Ucraina, potrivit surselor apropiate discuțiilor. De asemenea, el și-a exprimat criticile față de comportamentul lui Putin, au spus sursele, chiar dacă încearcă să deschidă un canal de comunicare cu liderul rus. Cu toate acestea, președintele ales a dat impresia că nu a fost puternic implicat în destinul Ucrainei sau că nu a recunoscut importanța strategică a războiului pentru interesele SUA, au spus persoanele respective.
Liderii din capitalele europene sunt din ce în ce mai convinși că un acord de încheiere a războiului va apărea în viitorul previzibil. Speranța este că înăsprirea sancțiunilor asupra Moscovei și continuarea sprijinului militar pentru Kiev vor impune Rusiei un cost economic și militar și vor crea o deschidere în negocierile pentru Ucraina. Săptămâna trecută, SUA și Marea Britanie au impus cele mai agresive sancțiuni de până acum asupra industriei petroliere din Rusia, vizând două întreprinderi care gestionează mai mult de un sfert din exporturile petroliere maritime ale Rusiei.
În ciuda retoricii de campanie care s-a îndreptat împotriva Ucrainei, echipa lui Donald Trump este conștientă de ceea ce ar putea însemna un eșec în război, în special în perspectiva retragerii din Afganistan, au declarat mai mulți oficiali. În ceea ce privește găsirea unei soluții, există o recunoaștere a faptului că orice acord va trebui să implice într-o anumită formă garanții de securitate pentru Kiev, au spus aceștia. Acest lucru ar conduce în mod inevitabil la o dezbatere tensionată cu privire la angajarea sau nu a trupelor americane în cazul în care Ucraina ar fi atacată după o încetare a focului, un element important pentru asigurarea sprijinului european, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile.
Keith Kellogg, anterior consilier pe probleme de securitate națională al fostului vicepreședinte Mike Pence, a sugerat menținerea unui nivel de sprijin pentru Ucraina, astfel încât aceasta să poată negocia de pe o poziție de forță. Acesta a schițat un potențial acord care implică înghețarea liniei actuale a frontului și crearea unei zone demilitarizate, amânând problema aderării Ucrainei la NATO „pentru o perioadă extinsă”. Este foarte puțin probabil ca aderarea Ucrainei la NATO, a cărei respingere este una dintre principalele cereri ale Rusiei, să avanseze cu Trump la Casa Albă, potrivit oficialilor europeni. Cu toate acestea, europenii doresc să păstreze acest subiect pe masa negocierilor.