News

Europa s-a lăudat că este pregătită de pandemie, dar a ajuns în pargul dezastrului. Ce a dus la colapsul sistemului medical

20.07.2020 | 18:03
Europa sa laudat ca este pregatita de pandemie dar a ajuns in pargul dezastrului Ce a dus la colapsul sistemului medical
ADVERTISEMENT

Noul coronavirus a făcut ravagii în Europa în prima parte a acestui an. Țările din Uniunea Europeană au fost copleșite de această criză, deși până acum Europa s-a lăudat că este pregătită pentru orice scenariu pandemic. Însă, care sunt motivele pentru care totul s-a transformat într-un dezastru pe “Bătrânul Continent”. 

Într-un amplu material publicat de New York Times, americanii analizează modul în care Europa a pierdut lupta împotriva noului coronavirus, deși oficialii Uniunii Europene se lăudau în urmă cu câțiva ani că sunt pregătiți chiar și pentru pandemii.

ADVERTISEMENT

Profesorul Chris Whitty, principalul consilier medical al Marii Britanii spunea în urmă cu doi ani că Regatul Unit are o protecție specială împotriva bolilor infecțioase. El și-a petrecut întreaga viață studiind aceste boli și spunea foarte simplu că “fiind bogat” ești mai protejat împotriva epidemiilor.

Europa s-a lăudat că este pregătită de pandemie! Care sunt motivele care au dus la dezastru

“Bogăția întărește mult o societate împotriva epidemiilor”, spunea Whitty, spunând că hrana, locuințele, apa curentă, îngrijirea sănătății este mult mai eficientă decât orice medicament pentru a opri bolile care au afectat lumea.

ADVERTISEMENT

Din luna februarie când miniștrii europeni ai Sănătății s-au întâlnit la Bruxelles pentru a discuta despre noul coronavirus apărut în China, și-au lăudat propriile sisteme de sănătate și au promis că vor trimite ajutor țărilor sărace și în curs de dezvoltare.

“Responsabilitatea noastră revine, nu numai pentru Italia și Europa, ci și pentru continentul african”, a declarat atunci Roberto Speranza, ministrul Sănătății din Italia, țară care avea să devină primul focar european.

ADVERTISEMENT

“Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită pentru sprijin”

Afirmația a fost întărită de Ministrul Sănătății de atunci al Belgiei, Maggie De Block: “Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită pentru sprijin”. O lună mai târziu, continentul a fost copleșit. În loc să ofere ajutor, Europa de Vest a devenit focarul pandemiei.

Miniștrii care se lăudau cu pregătirea lor încercau frenetic să asigure echipament de protecție și teste, în timp ce ratele de deces creșteau de la o zi la alta în țări precum: Marea Britanie, Franța, Spania, Italia și Belgia.

ADVERTISEMENT

Conform analizei de la New York Times, acest lucru nu trebuia să se întâmple. Experiența și resursele Europei de Vest ar fi trebuit să ofere un antidot focarelor. Mulți lideri europeni s-au simțit atât de siguri după ultima pandemie (gripa porcină din 2009), încât au redus depozitele de echipamente și au dat vina pe experții medicali pentru că au reacționat mai vehement decât trebuie.

Mecanismele de răspundere ale țărilor au fost slabe!

Planurile pandemice au fost construite pe presupuneri false. Liderii europeni s-au lăudat cu superioritatea sistemelor de sănătate de talie mondială, însă acestea au fost slăbite într-un deceniu de tăieri și reduceri.

Când COVID-19 a venit, sistemele de sănătate nu au fost în măsură să testeze suficient de mult pentru a stabili vârful și nici măcar n-au putut garanta pentru siguranța cadrelor medicale din prima linie.

Mecanismele de răspundere au fost slabe. Mii de pagini de planificare națională a pandemiei s-au dovedit a fi în van. Oficialii din unele țări abia dacă au consultat aceste planuri, în alte țări, liderii au ignorat avertismentele despre cât de rapid s-ar putea răspândi virusul.

“A fost un șoc. Probabil că factorii de decizie britanici au crezut că o epidemie este o boală care apare doar în țările în curs de dezvoltare”

Modelele matematice utilizate pentru a prezice propagarea pandemiei și pentru a contura politica guvermanentală au alimentat falsul sentiment de siguranță. S-a dovedit că stocurile medicale naționale există doar pe hârtie, mare parte dintre ele fiind contractate din China, primul focar COVID-19.

Coreea de Sud a avut un model de succes împotriva pandemiei, cu un număr de morți mai mic de 300. Mulți epidemiologi de acolo s-au declarat stupefiați de greșelile făcute de mentorii lor europeni:

“A fost un șoc. Probabil că factorii de decizie britanici au crezut că o epidemie este o boală care apare doar în țările în curs de dezvoltare”, a spus prof. Seo Yong-Seok, de la Universitatea Națională din Seul.

Dezastrul din Europa l-a prevestit pe cel din Statele Unite

Nu toate țările din Occident au fost doborâte de COVID-19. Germania a reușit să combată pandemia mai bine decât majoritatea: Grecia, cu mai puține resurse, a raportat sub 200 de decese. Dar, Europa, în întregul ei, a eșuat în această pandemie.

Căderea Europei a prevestit dezastrul din Statele Unite. Președintele Donald Trump a învinovățit Europa și a întrerupt călătoriile cu continentul: “Nicio națiune nu este mai pregătită sau mai rezistentă decât Statele Unite. Riscul este foarte scăzut”, a spus Trump pe 11 martie.

Astăzi, Statele Unite au cel mai mare număr de cazuri din lume și o rată a deceselor din nou în creștere, peste proporțiile națiunilor europene afectate grav de noul coronavirus.

Ce s-a întâmplat în Europa: “Ne-am complăcut în această situație”

Belgia are cea mai mare rată a deceselor din lume. Cea mai bogată regiune a Italiei (Lombardia) a avut cel mai mult de suferit din cauza noului coronavirus, în timp ce mult lăudatul sistem de sănătate al Franței nu a făcut față ratei de infecții.

Marea Britanie este un alt exemplu negativ. Deși s-au lăudat pentru expertiza și medicina avansată, britanicii au întârziat cu o săptămână carantina față de celelalte țări europene, iar asta s-a întâmplat abia când spitalele de urgență erau deja aglomerate.

Unii experți spun că Europa a învățat greșit lecția gripei porcine: “Ne-am complăcut în această situație. Oh, din nou o pandemie? Avem un sistem de sănătate bun. Putem face față”, a spus virusologul belgian Steven Van Gucht.

“Franța a avut un complex de superioritate și un abuz de încredere, mai ales când vine vorba de sistemul de sănătate”

Atunci, a avut loc cea mai gravă recesiunii a Europei de câteva decenii. Mulți s-au arătat furioși că francezii au cumpărat milioane de doze de vaccinuri și au dat vina pe guvern care a cumpărat 1,7 miliarde de măști de protecție.

Însă, de atunci, s-au tăiat mult din aceste provizii și la începutul anului 2020, Franța avea, de exemplu, 150 de milioane de măști, de 12 ori mai puține decât cu 10 ani în urmă. Un senator francez a recunoscut: “Franța a avut un complex de superioritate și un abuz de încredere, mai ales când vine vorba de sistemul de sănătate”. O astfel de situație s-a întâmplat pe tot continentul, cu țări care au tăiat succesiv bugete și stocuri de echipamente pentru pandemie.

Oficialii de sănătate europeni au recunoscut vulnerabilitatea stocurilor naționale. Ca răspuns, UE a solicitat, în 2016 oferte pentru construirea unui depozit pe continent. Dar inițiativa s-a pierdut pentru că mari forțe, precum Marea Britanie sau Franța credeau că situația este acoperită. Ulterior, Belgia a distrus zeci de milioane de măști care au expirat și nu le-a mai înlocuit niciodată în propriul depozit.

Colapsul

Pe 28 ianuarie, oamenii de știință britanici au declanșat alarma. Epidemia, în curs de dezvoltare, a declanșat nevoia de echipamente de protecție și națiunile au încercat să își mărească stocurile de echipamente de protecție.

Însă până când Marea Britanie și celelalte țări europene au început să cumpere, cererea globală și prețul pentru echipamentele de protecție a explodat. Doar la nivelul Regatului Unit au fost înregistrate peste 1300 de plângeri din partea doctorilor care spuneau că nu au echipamente de protecție.

În Belgia a fost un deficit uriaș de măști, iar regele Philippe a trebuit să intermedieze personal o donație din partea grupului chinez Alibaba. Belgia chiar a avut un plan detaliat pentru pandemie, dar când a lovit COVID-19, nici măcar belgienii nu l-au consultat, scrie New York Times.

În Franța, președintele Emmanuel Macron a recunoscut tacit epuizarea stocului guvernamental încă de la începutul lunii martie atunci când a rechiziționat toate măștile din țară. Președintele a insistat că nu se va opri nimic în Franța, dar zece zile mai târziu, Macron a declarat stare de urgență și a instituit carantina:

“Nu înțeleg de ce nu eram pregătiți. A fost foarte surprinzător faptul că fiecare țară trebuia să își dea seama ce se întâmplă, de parcă nu am avea exemplele altor țări”, a spus dr. Matthieu Lafaurie, de la spitalul Saint-Louis din Paris.

Oamenii de știință britanici au crezut că știu mai bine cum să combată pandemia decât China sau Coreea de Sud. Aceste țări au scăzut rata infecției prin impunerea carantinei. Consilierii științifici britanici au considerat că aceste restricții sunt pe termen scurt.

În ciuda rapoartelor alarmante din Italia, britanicii considerau că nu există încă o modalitate de a prezice modul în care funcționează virusul. Iar din acest considerent, guvernul a așteptat până în ultimul moment pentru a impune restricțiile sociale.

În spitale, medicii au simțit presiunea în creștere. Secțiile de terapie intensivă au fost la dublul capacității lor. Specialiștii au început deja să recomande pe 10 martie carantinarea, mai ales că unele țări din Europa au luat această decizie. Boris Johnson a așteptat până pe 23 martie și Marea Britanie este în acest moment țara din Europa cu cele mai multe decese: 45.385.

Bilanț dezastruos în Europa de Vest

Marea Britanie, Franța, Italia sau Belgia au raportat printre cele mai multe decese pe cap de locuitor din lume. Peste 30.000 de oameni au decedat în Franța, iar președintele Macron a recunoscut că guvernul său nu a fost pregătit.

După 45.000 de decese de coronavirus în Marea Britanie, oficialii continuă să își acopere acțiunile. Răspunsul guvernului a fost că serviciul național de sănătate nu a fost copleșit chiar și când virusul era la apogeu.

Alți oameni de știință susțin că numărul de îmbolnăviri de la terapie intensivă de la începutul lunii martie ar fi trebuit să fie suficient pentru a instaura carantinarea mai rapid, care ar fi putut să salveze vieți omenești.

  • 14.530.563 de infecții cu COVID-19 s-au înregistrat la nivel global
  • 606.741 de decese s-au înregistrat la nivel global
ADVERTISEMENT