Cu toate că nu este un opozant ferm al inovării, deci nu are o problemă personală cu mașinile electrice, Cristian Terheș nu poate accepta ca această renunțare la trecut și la metodele vechi, cum ar fi combustibilii fosili, s-ar putea face peste noapte.
În acest sens a fost invocat Donald Trump, președintele SUA care este susținut puternic de Elon Musk, unul dintre pionierii industriei auto electrice. Cu toate acestea, omenirea nu ar fi pregătită să renunțe la combustibilii fosili doar de dragul poluării.
”Eu ce vin și spun, tot ce înseamnă mișcare conservatoare. Nu vorbim despre conservarea trecutului pentru că e trecut. Vrem conservarea realității. Trump spune același lucru, nu că e împotriva îmbunătățirii. Elon Musk a fost alături de el cu Tesla, are mașini electrice.
Trump spune că nu mai putem închide minele și centralele că nu mai avem sursă de energie. Ce facem? E o luptă, pentru că presa are nu doar o vină, o responsabilitate imensă. Vă spun de ce, când vorbim despre schimbări climatice, cel mai cunoscut activist de mediu.
Cine e? Greta. Copila aia care am spus că trebuia să meargă la școală, nu la proteste. Dar vreau un nume de cercetător sau doctor docent în schimbări climatice. Ăia nu-s citați, ăia nu fac scandal. Un cercetător pe tema asta”, s-a întrebat, retoric, Terheș.
”Sunt deja forumuri mondiale când vin și pledează..pe mine mă deranjează traficul din București și noxele”, a intervenit jurnalistul Mihai Tatulici, moderator al emisiunii TATULICI LA FANAT1K.
Europarlamentarul și candidatul la funcția de președinte în România a ridicat, mai apoi, o problemă științifică. ”Eu am întrebat cum e posibil ca această apocalipsă să aibă bază factuală, când dioxidul de carbon reprezintă 0,04% din atmosferă. Nu are sens matematic, logic”, s-a întrebat, din nou retoric, Terheș.
Potrivit oamenilor de știință, Cristian Terheș are dreptate, însă doar parțial. Așadar, trebuie menționat că Pământul absoarbe energie din lumina soarelui, dar pe măsură ce suprafața se încălzește, emite și energie sub formă de radiație infraroșie (pe care o cunoaștem ca căldură) în spațiu.
Vaporii de apă și CO2 (dioxidul de carbon), totuși, acționează ca un capac, făcând mai dificil pentru Pământ să scape de această energie. Fără astfel de gaze care să absoarbă energia, temperatura medie a suprafeței planetei noastre ar fi fost aproape minus 17 grade Celsius.
Aproximativ 99% din atmosferă este formată din oxigen și azot, care nu pot absorbi radiația infraroșie pe care o emite Pământul. Din restul de 1%, principalele molecule care pot absorbi radiația infraroșie sunt CO2 și vaporii de apă, deoarece atomii lor sunt capabili să vibreze în modul corect pentru a absorbi energia pe care o eliberează Pământul.
Înainte de revoluția industrială, cantitatea de CO2 din atmosferă era de aproximativ 288 ppm (0,02%). Acum am ajuns la aproximativ 414 ppm (0,04%), așa că suntem pe cale să dublăm cantitatea de CO2 din atmosferă până la sfârșitul acestui secol. Faptul că dioxidul de carbon alcătuiește doar 0,04% din atmosferă, dar are efectele pe care le are, sunt o certitudine. Dacă ar alcătui 10% din atmosferă, planeta ar lua foc. Așadar, de ce este proporția de CO2 atât ”de mică” în atmosfera Pământului? Pur și simplu este și probabil ar trebui tras la răspundere Creatorul sau Universul pentru modul în care a distribuit atomii.
La fel de bine am putea să ne întrebăm de ce oamenii nu au 5 picioare sau două capete, arată oamenii de știință, ca și contraargument pentru cei care nu sunt impresionați de proporția CO2, considerată ”prea mică”.