Europol, în centrul unui scandal imens. Agenția de poliție a UE, acuzată că spionează cetățenii asemenea NSA

Agenția de poliție a UE, Europol, va fi obligată să ștergă o mare parte dintr-un vast depozit de date cu caracter personal pe care s-a constatat că le-a strâns ilegal.

Descoperirea fără precedent a Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD) vizează ceea ce experții în confidențialitate numesc un „cufăr cu seturi foarte mari de date” (big data ark) care conține miliarde de puncte de informații.

Europol, în centrul unui scandal de proporții

Datele sensibile din depozit au fost extrase din rapoartele privind infracțiunile, piratate din serviciile telefonice criptate și prelevate de la solicitanții de azil care nu au fost implicați niciodată în vreo infracțiune.

Potrivit documentelor interne analizate de The Guardian, memoria cache a Europol conține cel puțin 4 petaocteți – echivalent cu 3 milioane de CD-Rom-uri sau o cincime din întregul conținut al Bibliotecii Congresului SUA.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Susținătorii protecției datelor susțin că volumul de informații deținute pe sistemele Europol echivalează cu supraveghere în masă și este un pas în drumul său spre a deveni omologul european al Agenției de Securitate Națională a SUA (NSA), organizația a cărei spionaj online clandestin a fost dezvăluit de Edward Snowden.

Printre cvadrilioanele de octeți deținute se numără date sensibile despre cel puțin un sfert de milion de actuali sau foști suspecți de terorism și infracțiuni grave și o multitudine de alte persoane cu care au intrat în contact.

Acestea au fost acumulate de la autoritățile naționale de poliție în ultimii șase ani, într-o serie de depozite de date dintr-un număr necunoscut de anchete penale.

Organismul de supraveghere a ordonat Europol să șteargă datele deținute timp de mai mult de șase luni și i-a acordat un an pentru a sorta ceea ce ar putea fi păstrat în mod legal.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

Diviziuni politice profunde între factorii de decizie din Europa

Decizia opune organul de supraveghere al UE pentru protecția datelor unei puternice agenții de securitate pregătită să devină centrul automatizării și al inteligenței artificiale în poliție.

Hotărârea expune, de asemenea, diviziuni politice profunde între factorii de decizie din Europa cu privire la compromisurile dintre securitate și confidențialitate. Rezultatul final al confruntării lor are implicații pentru viitorul confidențialității în Europa și nu numai.

Comisarul UE pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a părut să apere Europol. „Autoritățile de aplicare a legii au nevoie de instrumente, resurse și timp pentru a analiza datele care le sunt transmise în mod legal”, a spus ea, citată de The Guardian. „În Europa, Europol este platforma care sprijină autoritățile naționale de poliție în această sarcină herculeană.”

Comisia spune că preocupările juridice ridicate de AEPD ridică „o provocare serioasă” pentru capacitatea Europol de a-și îndeplini atribuțiile.

Anul trecut, a propus modificări radicale ale regulamentului care stă la baza competențelor Europol. Dacă vor deveni legi, propunerile ar putea legaliza retroactiv memoria cache a datelor și ar putea păstra conținutul acestuia ca teren de testare pentru noi instrumente de inteligență artificială și de învățare automată.

Europol neagă orice abatere și a spus că AEPD ar putea interpreta regulile actuale într-un mod nepractic: „[Regulamentul] Europol nu a fost intenționat de către legiuitor ca o cerință care este imposibil de îndeplinit de operatorul de date [adică Europol] în practică.”

Europol a lucrat cu AEPD „pentru a găsi un echilibru între menținerea securității UE și a cetățenilor săi, respectând în același timp cele mai înalte standarde de protecție a datelor”, a spus agenția.

Fondat ca organism de coordonare al forțelor naționale de poliție din UE și cu sediul la Haga, Europol a fost susținut de unele state membre ca o soluție la preocupările legate de terorism în urma atacurilor Bataclan din 2015 și încurajat să colecteze date pe mai multe fronturi.

În teorie, Europol este supus unei reglementări stricte cu privire la tipurile de date personale pe care le poate stoca și pentru cât timp. Înregistrările primite sunt menite să fie strict clasificate și procesate sau păstrate numai atunci când au o potențială relevanță pentru lucrări de mare valoare, cum ar fi combaterea terorismului.

Dar conținutul complet al datelor pe care le deține este necunoscut, în parte din cauza modului haotic în care AEPD a constatat că Europol tratează datele.

Verificări demarate în 2019

Preocupările legate de tratarea datelor sensibile de către Europol au determinat organismul de supraveghere să-și pună întrebări în 2019.

Constatările sale inițiale din septembrie a acelui an au arătat că seturile de date partajate cu Europol au fost stocate fără verificările adecvate pentru a verifica dacă persoanele colectate în ele ar trebui să fie monitorizate sau datele acestora păstrate.

Accesul la depozitul de date este permis doar personalului autorizat și o mare parte din conținutul acesteia a fost examinat, curățat și utilizat în mod legal.

Când Europol nu a reușit să răspundă în mod convingător îngrijorărilor AEPD, organismul a avertizat public agenția de poliție în septembrie 2020, clarificând pericolele: „Persoanele vizate riscă să fie legate în mod greșit de o activitate criminală în întreaga UE, cu toate prejudiciile potențiale pentru viața lor personală și de familie, libertatea de mișcare și ocupație pe care aceasta le implică.”

Disputa care a urmat este surprinsă într-o serie de documente interne obținute în temeiul legilor libertății de informare. Acestea arată că Europol trage de timp, iar AEPD îi avertizează că nu au reușit să rezolve „încălcarea legislației”.

Agenția de poliție pare să aștepte ca o nouă legislație a UE să ofere o acoperire retroactivă pentru ceea ce a făcut fără un temei legal timp de șase ani.

Nervozitatea Comisiei Europene cu privire la o ciocnire publică a fost suficientă pentru a o trage pe Monique Pariat, directorul general al UE pentru afaceri interne, la o întâlnire între cele două agenții în decembrie 2021.

Potrivit unor surse, organismul de supraveghere a fost încurajat să-și „atenueze” criticile publice la adresa Europol.

Șeful AEPD, Wojciech Wiewiórowski, a declarat pentru Guardian că întâlnirea a fost „ultima ocazie pentru ca Europol să adauge informații care nu au fost adăugate în ultimele răspunsuri la scrisoarea noastră”.

Întrucât întâlnirea nu a răspuns îngrijorărilor lui Wiewiórowski cu privire la păstrarea legală a datelor, „nu a existat o altă modalitate de a rezolva problema, pentru noi”, a spus el, „decât să emitem o decizie de ștergere a datelor mai vechi de șase luni”.

Europol ar dori să devină o agenție de supraveghere în masă

Preocupările experților nu se limitează la încălcarea de către Europol a normelor privind păstrarea datelor. Ei văd, de asemenea, o agenție de aplicare a legii care aspiră să efectueze operațiuni de supraveghere în masă.

Membrii comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a parlamentului european, în timpul unei audieri din iunie 2021, au comparat agenția cu NSA.

Wiewiórowski a surprins participanții susținând comparația în legătură cu practica Europol de a păstra datele. El a subliniat că Europol folosea argumente similare cu cele folosite de NSA pentru a apăra operațiunile de colectare a datelor în vrac și supravegherea în masă, după cum a dezvăluit Snowden.

„Ceea ce NSA le-a spus europenilor după ce a început scandalul Prism a fost că ei nu procesează datele, ci doar le colectează și le vor procesa doar în cazul în care este necesar pentru ancheta pe care o fac”, le-a spus Wiewiórowski europarlamentarilor.

„Aceasta este o situație care nu respectă abordarea europeană a procesării datelor cu caracter personal.”

Eric Topfer, expert în supraveghere la Institutul German pentru Drepturile Omului, a studiat propunerea de nou regulament al Europol și a spus că prevede că agenția va prelua date direct de la bănci, companii aeriene, companii private și e-mailuri.

„Dacă Europol va trebui să ceară doar anumite tipuri de informații pentru a-i fi servite pe un platou de argint, atunci ne apropiem de o agenție asemănătoare NSA”.

Disputa cu AEPD în ceea ce privește stocarea datelor este cea mai recentă dovadă a faptului că Europol favorizează soluțiile tehnologice pentru problemele de securitate în detrimentul dreptului la confidențialitate.

Șeful Europol, fost polițist de top al Belgiei, este coautor al unui articol de opinie din iulie 2021, care a susținut că nevoile agențiilor de aplicare a legii de a extrage dovezi de pe smartphone-uri ar trebui să depășească considerentele de confidențialitate.

Articolul pledează pentru un drept legal la cheile tuturor serviciilor de criptare.

Piratarea serviciului EncroChat

Nu s-a menționat nicio dezvăluire a programelor spion Pegasus care arăta că multe guverne, inclusiv unele din Europa, încercau în mod activ să intercepteze comunicațiile apărătorilor drepturilor omului, jurnaliştilor și avocaţilor pentru care criptarea oferă singura protecţie.

În 2020, Europol și-a trâmbițat implicarea împreună cu poliția franceză și olandeză în piratarea serviciului telefonic criptat EncroChat, dezlănțuind un torent de date personale în depozit.

Când operațiunea secretă a fost dezvăluită de Europol și de omologul său judiciar, Eurojust, a fost salutată drept unul dintre cele mai mari succese în lupta împotriva crimei organizate din istoria Europei.

Numai în Marea Britanie, aproximativ 2.600 de persoane au fost arestate până în august 2021, iar Nikki Holland, directorul de investigații la Agenția Națională pentru Crimă din Regatul Unit, a comparat hack-ul cu „a avea o persoană din interior în fiecare grup de crimă organizată de top din țară”.

Europol a copiat datele extrase din 120 de milioane de mesaje EncroChat și zeci de milioane de înregistrări de apeluri, imagini și note, apoi le-a împărțit forțelor naționale de poliție.

Fluxul de dovezi ale traficului de droguri și alte infracțiuni a înecat nemulțumirile cu privire la implicațiile operațiunii.

Operațiunea de hacking care a transformat telefoanele EncroChat în spioni mobili care acționează împotriva utilizatorilor lor are asemănări importante cu programele malware de supraveghere precum Pegasus.

Screening în masă în taberele de refugiați din Italia și Grecia

Din 2016, Europol desfășoară, de asemenea, un program de screening în masă în taberele de refugiați din Italia și Grecia, culegând date de la zeci de mii de solicitanți de azil în căutare de presupuși luptători străini și teroriști.

Potrivit unui raport de inspecție parțial declasificat al AEPD, „verificările de rutină” de către Europol ale migranților care trec granițele UE „nu sunt permise”, deoarece nu există „nu există nicio bază legală” pentru un astfel de program.

Verificarea poate avea ca rezultat stocarea datelor cu caracter personal ale migranților într-o bază de date a infractorilor, indiferent dacă au sau nu eventuale legături cu comiterea de infracțiuni sau acte de terorism. Europol a refuzat să dezvăluie orice detalii operaționale.

Program de învățare automată și inteligență artificială

Documentele interne arată clar că, până în primăvara anului 2020, Europol își dezvolta propriul program de învățare automată și inteligență artificială, chiar dacă organul de supraveghere a datelor din UE îi călca pe urme.

Găsindu-se cu un depozit în creștere de date, agenția a apelat la algoritmi pentru a înțelege totul.

La o lună după ce organismul de supraveghere a admonestat public Europol, agenția a revenit cu o întrebare: dacă dorea să antreneze algoritmi cu privire la datele pentru care fusese deja avertizat pentru reținere, ar putea începe procesul de evaluare a impactului privind protecția datelor pentru acest lucru fără supravegherea AEPD?

Solicitarea precizează clar că algoritmii, care includeau instrumente de recunoaștere facială, nu vor fi concepuți și nici utilizați pentru a prelua date sensibile, cum ar fi starea de sănătate, originea etnică, orientarea sexuală sau politică, chiar dacă, așa cum a admis Europol, astfel de date ar fi inevitabil prelucrate de instrumente: „Recunoaștem că rezultatele obținute vor conține date sensibile și prelucrarea acestora va fi în conformitate cu Regulamentul Europol”.

Când organismul de supraveghere nu a dat undă verde, Europol a decis de fapt să ignore AEPD și să continue, confirmând acest lucru într-o scrisoare din ianuarie 2021.

AEPD a răspuns spunând că va deschide o procedură oficială de monitorizare. Până la sfârșitul lunii februarie 2021, Europol a suspendat programul său de învățare automată. Potrivit poliției UE, până în prezent, „nu a folosit propriile modele de învățare automată pentru analiza operațională și, de asemenea, nu a efectuat ‘instruire’ de învățare automată”.

Există însă semne clare suspendarea va fi revocată în curând. Europol a început deja o rundă de recrutare a experților care să ajute la dezvoltarea IA și extragerea datelor.

Forma emergentă a Europol îi alarmează pe unii deputați europeni, precum Saskia Bricmont din Belgia. „În numele luptei împotriva criminalității și terorismului avem o evoluție a unei agenții, care îndeplinește misiuni foarte importante, dar nu sunt executate în mod corect. Acest lucru va duce la probleme”, a spus ea.

Chloé Berthélémy, expert în rețeaua europeană a ONG-urilor pentru drepturile digitale, a spus că, deși Europol este în urmă cu SUA în ceea ce privește capacitatea tehnologică, se află pe aceeași cale ca NSA.

„Capacitatea Europol de a colecta cantități uriașe de date și de a le acumula, în ceea ce s-ar putea numi un depozit de date mari, după care este aproape imposibil să știm la ce sunt folosite, o face o gaură neagră.”