ADVERTISEMENT
News

Eutanasia şi sinuciderea asistată: demnitate sau crimă? Povestea cutremurătoare a unui bărbat aflat pe patul de moarte

Autor: Georgiana Dicu | 23.09.2020 | 19:22
Eutanasia şi sinuciderea asistată: demnitate sau crimă? Povestea cutremurătoare a unui bărbat aflat pe patul de moarte
Eutanasia și sinuciderea asistată, dreptul la o moarte demnă sau crimă? Foto: Hepta

Vaticanul şi-a reafirmat opoziţia faţă de eutanasie, numind-o un „act de omucidere” care nu poate fi niciodată justificat sau tolerat.

ADVERTISEMENT

„Samaritanus bonus: Despre îngrijirea persoanelor în fazele critice și terminale ale vieții”, o scrisoare publicată de Congregația pentru Doctrina Credinței, aprobată de Papă, reiterează condamnarea oricărei forme de eutanasie și suicid asistat și susține sprijinul pentru familii și lucrătorii din domeniul sănătății.

„Incurabil nu poate însemna că nu mai poate fi îngrijit” – cei care sunt bolnavi în final au dreptul să fie primiți, vindecați, iubiți. Acest lucru este afirmat în prima parte a “Bunului Samaritean”. Scrisoarea își propune să ofere modalități concrete de a pune în practică pilda bunului samaritean, care ne învață că „chiar și atunci când o vindecare este puțin probabilă sau imposibilă”, îngrijirea medicală, asistența medicală, îngrijirea psihologică și spirituală „nu trebuie abandonate niciodată”, scrie Vatican News.

ADVERTISEMENT

În același document, Vaticanul afirmă că pacienţilor care au ales să moară prin eutanasie sau sinucidere asistată ar trebui să le fie refuzate ultimele sacramente.

Eutanasia și sinuciderea asistată – despre ce vorbim?

Eutanasia implică un medic care joacă un rol activ în sfârşitul vieţii unui pacient, în timp ce în sinuciderea asistată, medicul oferă o substanţă letală pe care pacientul şi-o va administra singur.

ADVERTISEMENT

Potrivit lui Ronald W.Pies, profesor doctor în psihiatrie și lector al Universității Tufts din Massachusetts, putem vorbi de trei metode prin care pacienții pot alege să-și curme suferința: „Sinuciderea asistată presupune ca un doctor să îi prescrie unui pacient un drog letal pe care acesta îl poate lua oricând își dorește să-și pună capăt zilelor. La pol opus, eutanasia activă sau ‘uciderea din milă’ implică moartea acelei persoane, de obicei cauzată de administrarea unei injecții letale prescrise de un medic. Și, cea de-a treia, eutanasia pasivă, se referă la grăbirea decesului în cazul unei persoane în stadiu terminal prin oprirea aparatelor care îl țineau în viață. Deconectarea de la aparatul de oxigen, de exemplu.”

Cazul Alain Cocq

Ne aducem aminte de cazul recent mediatizat al francezului Alain Cocq, care, la începutul lunii, a decis să renunțe la tratament și la alimentație, după ce Emmanuel Macron i-a răspuns negativ la cererea de a fi eutanasiat.

ADVERTISEMENT

Bărbatul ar fi dorit să-și transmită sfârșitul vieții live pe Facebook, însă rețeaua de socializare i-a blocat serviciul de streaming pe motiv că regulile nu permit difuzarea tentativelor de suicid.

Alain Cocq, care suferă de o maladie exterm de rară care provoacă lipirea pereţilor arterelor, ducând la ischemie – oprirea sau insuficienţa circulaţiei sângelui într-un ţesut sau un organ -, a încercat să-și pună planul în practică însă a renunțat după aproape patru zile de suferințe atroce, acceptând să fie internat și să primească îngrijiri paliative.

ADVERTISEMENT

“Îmi pare rău, dar am nevoie de calm pentru a pleca în pace”, a scris francezul, care spune despre sine însuși că este “în fază terminală de treizeci și patru de ani”.

“Încă dorește să plece, dar într-un proces nedureros”, a declarat pentru AFP Sophie Medjeberg, avocata lui Alain Cocq.

ADVERTISEMENT

Boala de care suferă este atât de rară încât nici măcar nu are un nume. La nivel mondial mai sunt cunoscute trei persoane care suferă de aceeași afecțiune; alte două au murit.

Cazul lui Alain Cocq a redeschis dezbaterea despre eutanasie și sinucidere asistată în Franța, țară unde există precedentul Vincent Lambert, quadriplegic în stare vegetativă permanentă ca urmare a unui accident, în cazul căruia instanța supremă a permis medicilor să-i întrerupă alimentația după o luptă legală care a durat 6 ani și care i-a împărțit familia și întreaga țară în două tabere.

Cu toate acestea, grupurile de influență, inclusiv Biserica Catolică, se opun eutanasiei din motive morale.

De asemenea, legea Claeys-Léonetti, sau legea sfârșitului vieții, adoptată în 2016, autorizează doar sedarea profundă pentru persoanele al căror prognostic vital este angajat este „pe termen scurt”.

Eutanasia și sinuciderea asistată sunt legale câteva ţări de pe glob şi state americane

În câteva state din lume sinuciderea asistată este acceptată de lege. În Statele Unite, anumite forme de sinucidere asistată sunt legale în cinci state și în Districtul Columbia. Această practică a fost legalizată în Canada, în 2016.

Dacă vorbim de Europa, Belgia, Olanda, Elveția și Luxemburg sunt țările care acceptă sinuciderea asistată. În Belgia și Olanda pacienții pot alege sinuciderea asitată sau eutanasia activă și dacă suferă de boli care pot fi tratate. Unul dintre exemple ar fi depresia activă.

În Germania, instanța supremă a anulat în februarie interzicerea sinuciderii organizate asistate medical, permițând pacienților bolnavi în stadiu terminal și grav să caute ajutor pentru a-și pune capăt vieții fără a părăsi țara.

Tot în februarie, legiuitorii portughezi au aprobat proiecte de lege care dezincriminează eutanasia şi sinuciderea asistată. Ele nu au devenit încă lege.

Proiectul de lege Dying with Dignity, privind sinuciderea asistată, va fi reintrodus pentru a fi analiză pe agenda guvernului irlandez. Actul normativ urmărește „să prevadă asistență pentru realizarea unui sfârșit de viață demn și pașnic”, potrivit lui John Halligan, inițiatorul proiectului.

Eutanasia a fost legalizată în statul Victoria din Australia în iunie 2019, sinuciderea asistată fiind legală în acest stat din 2017. Victoria’s Voluntary Assisted Dying Review Board a raportat 124 de decese prin sinucidere asistată și eutanasie în primul an de la legalizarea eutanasiei.

Noua Zeelandă urmează să organizeze un referendum asupra acestei chestiuni în luna octombrie.

Eutanasia în România se pedepsește detenție între 1 și 5 ani

Potrivit Codului Penal, eutanasierea în România nu este permisă și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.

„Uciderea săvârşită la cererea explicită, serioasă, conştientă şi repetată a victimei care suferea de o boală incurabilă sau de o infirmitate gravă atestată medical, cauzatoare de suferinţe permanente şi greu de suportat, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani”, se arată în articolul 190 din noul Cod Penal.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
ADVERTISEMENT
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 842. 32 pagini. Doar 5 lei!