News

Evoluția infracționalității în ultimii 5 ani. Violența domestică și cea sexuală se amplifică, cazurile de furt se reduc

Ministerul Afacerilor Interne a publicat proiectul Strategiei de ordine și siguranță publică, care prezintă și o situație privind infracționalitate din România în ultimii ani.
28.03.2023 | 14:56
Evolutia infractionalitatii in ultimii 5 ani Violenta domestica si cea sexuala se amplifica cazurile de furt se reduc
Infracționalitatea a scăzut față de 2016, dar unele tipuri de infracțiuni au devenit mai frecvente/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Datele statistice ale proiectului Strategiei de ordine și siguranță publică pentru perioada 2023-2027 indică o scădere pe ansamblu a numărului de infracțiuni comise în perioada 2016-2022, însă pe anumite segmente infracționalitatea a crescut, cum ar fi violența domestică sau actele comise împotriva libertății și integrității sexuale. Ministerul Afacerilor Interne notează că pandemia a condus la modificări în ceea ce privește tiparul de comitere a infracțiunilor.

În România se fură mai puțin, dar crește numărul violurilor

La nivel național, în perioada 2016-2022, fenomenul infracțional a urmat un trend descendent, de la un număr de 579.683 infracțiuni sesizate în anul 2016, la 527.535 infracțiuni sesizate în 2022, înregistrându-se o medie anuală de 531.397 infracțiuni sesizate”, se spune în proiectul Strategiei elaborat de MAI și pus în dezbatere publică.

ADVERTISEMENT

Restricțiile privind libertatea de mișcare de pe perioada pandemiei au dus la o reducere a numărului de delicte, însă infractorii din România încep să-și revină din șocul pandemic. Astfel, numărul total al infracțiunilor din 2022, a fost mai mare cu 5,1% față de 2021, dar este cu 4,2% mai mic față de perioada anterioară pandemiei. În ultimii 5 ani, cele mai frecvente tipuri de infracțiuni au fost infracțiunile contra patrimoniului (38,7% din infracțiunile sesizate) și infracțiunile contra persoanei (35,5% din infracțiunile sesizate).

În 2022 au fost sesizate aproape 204.000 de infracțiuni împotriva patrimoniului, 53,2% fiind cazuri de furt, numărul fiind sub media ultimilor cinci ani. În schimb, infracțiunile contra persoanei de anul trecut au trecut de 187.000, peste media ultimilor cinci ani. Cele mai multe sesizări legate de acest tip de delict, 54,1%, au fost reprezentate de infracțiunea de lovire sau alte violențe. Tot în cadrul acestei categorii, sunt încadrate infracțiunile contra libertății și integrității sexuale. În intervalul 2016-2022, media anuală de sesizări a fost de 5.263. Îngrijorător este faptul că, din 2020, acest tip de infracțiuni a înregistrat un trend ascendent, astfel că în 2022 creșterea a fost de 14,46% față de anul precedent.

ADVERTISEMENT

În ce privește infracțiunile comise cu violență, Ministerul de Interne notează „o recrudescență a grupărilor polivalente ai căror membri sunt specializați în comiterea mai multor tipuri de infracțiuni, inclusiv din sfera criminalității organizate, evidențiindu-se cele îndreptate împotriva persoanelor și patrimoniului, prin utilizarea violenței fizice și psihice (ex.: șantaj, lipsire de libertate în mod ilegal, vătămare corporală, omor, camătă, tâlhărie și furt).” Cu toate acestea, sesizările privind infracțiunile grave, comise cu violență, au ponderea cea mai mică, de 0,2%, fiind în scădere cu 12% față de 2021.

Creștere spectaculoasă a cazurilor de violență domestică

O creștere considerabilă s-a înregistrat în ceea ce privește violența domestică, deși MAI nu precizează dacă această creștere are sau nu drept cauză faptul că victimele raportează în proporție mai mare abuzurile la care sunt supuse. Astfel, numărul infracțiunilor asociate violenței domestice din 2022 este mai mare cu 56,8% față de 2016 și cu 12,5% față de 2021. Ponderea cea mai mare este reprezentată de „lovire sau alte violențe” – 62,3%, urmată de „amenințarea” 12%, „abandonul de familie” 10%, „nerespectarea ordinelor de protecție” 6,2% și „nerespectarea ordinelor de protecție provizorii” 1,6%.

ADVERTISEMENT

Cert este că, față de anul 2016, numărul infracțiunilor de acest tip a crescut întrucât, începând cu 2018, polițiștii au căpătat dreptul de a emite ordine de protecție provizorii și, implicit, nerespectarea acestor ordine a generat deschiderea de dosare penale. În plus, supravegherea respectării ordinelor de protecție se face mai strict după ce au început să fie folosite brățările electronice de supraveghere.

În ce privește infracțiunile la regimul armelor și munițiilor, în perioada 2016-2022, s-a observat o scădere consistentă, de 44,4%. Pe de altă, în 2022 au fost sesizate de două ori mai multe delicte legate de operațiuni ilegale de deșeuri decât în 2021. Partea bună este faptul că a scăzut semnificativ numărul transporturilor internaţionale de deşeuri. O creștere s-a înregistrat și în cazul delictelor legate de circulația rutieră, cu 14% mai multe în 2022 decât în anul precedent.

ADVERTISEMENT

În 2022, încălcările de natură penală ale Codului Silvic au crescut numeric cu 16,4% față de anul precedent, însă MAI notează o eficiență mai mare a activităților de control: „În condițiile unui număr similar de controale efectuate, au crescut: numărul sancțiunilor contravenționale aplicate (+53,9%), valoarea acestora (+62,5%), precum și cantitatea de material lemnos confiscat/ridicat în vederea stabilirii provenienței (+122,9%).

Statisticile poliției indică faptul că infracționalitatea este mai mare la orașe, în 2022 ponderea actelor antisocial din mediul urban fiind de 63,1%, în condițiile în care ponderea populației urbane din România era de 56,4%, potrivit datelor INS aferente anului 2020. „Infracționalitatea în mediul rural rămâne în atenția autorităților din cauza pericolului social crescut, în special pe fondul îmbătrânirii populației rurale, aspect care generează o creștere a riscului de vulnerabilitate a acestor persoane în fața fenomenului infracțional”, se spune în documentul citat.

ADVERTISEMENT