Exclusiv. Spitalele de campanie COVID, amplasate la întâmplare. Ministerul Sănătății are cuprinse în sistem doar patru, dar numărul lor este mai mare

Încep să fie tot mai evidente erorile comise de autorități în perioada epidemiei de coronavirus, iar FANATIK publică acum partea a doua a anchetei ce vizează spitalele de campanie COVID, amplasate la întâmplare, fără vreo justificare sau evidență concretă.

Spitalele de campanie COVID, amplasate la întâmplare

La începutul pandemiei de coronavirus din România, Ministerul Sănătății a avut sarcina de a elabora un plan de acțiune, care să conțină o listă a unităților medicale ce ar trebui să se ocupe de îngijirea bolnavilor COVID-19.

După ce am publicat în trecut un material amplu intitulat „Cum au înghițit spitalele de campanie zeci de milioane de lei, fără să trateze nici măcar un pacient COVID-19”, am trimis o solicitare Ministerului Sănătății, pentru a ne lămuri cu privire la capacitatea maximă de paturi din spitalele COVID, a cui a fost decizia de a achiziționa și amplasa spitale modulare și ce se va întâmpla cu acestea, odată ce epidemia de coronavirus va lua sfârșit.

Răspunsul primit nu a făcut însă altceva decât să ridice și mai multe semne de întrebare cu privire la modul în care au gestionat autoritățile (mai ales cele locale) ultimele luni, marcate de epidemia COVID-19.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

Începem cu precizarea referitoare la capacitatea maximă de paturi din „spitalele COVID”, respectiv acele unități medicale incluse în Ordinul nr. 623/2020 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 555/2020 privind Aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul pandemiei de coronavirus.

Ministerul Sănătății știe de patru spitale de campanie. Teoretic, ele sunt șapte

„La data de 27.05.2020, la nivel național, în spitalele cuprinse în Ordinul nr. 623/2020 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 555/2020 privind Aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul pandemiei de Coronavirus COVID-19, a listei spitalelor care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I și în faza a – II-a și a Listei cu spitalele suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți cu virusul SARS-CoV-2, sunt disponibile un număr total de 16.504 paturi destinate COVID-19 pe secții și un număr de 1.372 paturi destinate COVID-19 în secțiile de A.T.I.”, a transmis în exclusivitate pentru FANATIK Ministerul Sănătății.

Cu alte cuvinte, România are capacitatea de a susține 16.504 pacienți COVID pe secții, la care se adaugă alți 1.372 de pacienți ce ar putea fi internați pe secțiile de terapie intensivă.

„La ATI, în acest moment, sunt internați 171 de pacienți”, a anunțat  vineri, 12 iunie, Ministerul Afacerilor Interne, în timp ce numărul total de pacienți activi COVID (infectați dar nevindecați) este de 5.959.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

Drept urmare, numărul de paturi pregătit de Ministerul Sănătății este mai mult decât suficient, cel puțin până în acest moment, pentru a susține tratarea pacienților români infectați cu noul coronavirus.

În schimb, problema spitalelor modulare (de campanie), în care au fost investite zeci de milioane de lei, rămâne una tot mai complicată.

În prima parte a acestei anchete, am descoperit că, la nivel național, au fost achiziționate mai multe spitale modulare, cumpărate cu bani din mediul privat sau din bugetele locale.

Astfel, FANATIK a descoperit șapte spitale modulare achiziționate de autoritățile locale din mai multe orașe din țară, însă în sistemul național de raportare spitalele de campanie sunt doar patru la număr, potrivit datelor furnizate în exclusivitatre către site-ul nostru de către Ministerul Sănătății.

Acestea sunt:

· Spitalul Clinic Militar de Urgență “Dr. Victor Popescu” Timișoara – Sistemului Modular Medical de Izolare și Tratament.

· Spitalul Militar de Campanie de nivel ROL 2 – Covid 19 – București.

· Spitalul Militar de Urgență Dr. Alexandru Gafencu” Constanța – Sistem medical modular de izolare și tratament – Tabără de izolare și carantinare COVID”.

· Spital de Campanie – Locaţie Expo Arad – Consiliul Județean Arad.

Spitalele de campanie care nu sunt în sistemul național de raportare al Ministerului Sănătății

Miercurea Ciuc

Potrivit site-ului 360medical.ro, la Șumuleu Ciuc a fost finalizat un nou spital modular pentru tratarea pacienților diagnosticați cu COVID-19. Valoare investiției a fost de 245.000 lei și reprezintă o extensie modulară a secției de boli infecțioase și pneumologie a Spitalului Județean de Urgență Miercurea Ciuc, de la Șumuleu-Ciuc.

Aici ar trebui tratați pacienții cu noul coronavirus, dacă numărul de cazuri va depăși capacitatea spitalelor destinate tratării acestor pacienți. Ultimul bilanț arată însă că în județul Harghita au fost confirmați 100 de pacienți COVID-19.

Iași

Isteria legată de spitalele de campanie a cuprins și autoritățile ieșene, dar finalul nu a fost încă scris. Spitalul modular de la Iași nu avea cum să fie inclus în sistemul național de raportare, întrucât acesta… există doar în poze.

Pe 21 aprilie, Agerpres scria că preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa, anunța finalizarea procedurii de achiziţie a unui spital mobil modular, câştigătoarea licitaţiei fiind o firmă din Turcia.

După 20 de zile, în loc de spital modular, Consiliul Județean a primit doar poze de la firma din Turcia, notează Libertatea. Astfel, la 29 de zile de la semnarea contractului, nici unul din cele peste o sută de containere ale spitalului modular nu ajunsese la Leţcani.

Cluj

Primăria Cluj a inclus în bugetul pentru 2020 și achiziționarea unui spital de campanie pentru ISU Cluj. Primarul Emil Boc a anunțat că spitalul a fost achiziționat și amenjat deja, costurile pentru această investiție ajungând la 714.300 lei.

„E un punct medical de ultimă generație care permite intervenția de urgență pentru minimum 20 de persoane. Acest spital de campanie include și o ambulanță și a fost cumpărat din banii clujenilor pentru a salva vieți în vremuri critice.

Este prima dotare de acest fel din România. Poate fi utilizat inclusiv în acesta perioadă pentru combaterea epidemiei de Coronavirus. Sper ca ISU Cluj să nu fie în situația de a-l folosi pe des, dar dacă este nevoie, suntem pregătiți”, anunța primarul Clujului, Emil Boc.

Echipamentul achiziționat de municipalitate va intra în dotarea ISU Cluj, potrivit declarațiilor susținute de Emil Boc. Cel mai probabil acesta este și motivul pentru care spitalul de campanie din Cluj nu este inclus în sistemul național de raportare al Ministerului Sănătății.

Cât despre a cui a fost decizia de a achiziționa și amplasa spitale modulare și ce se va întâmpla cu acestea, odată ce epidemia de coronavirus va lua sfârșit, Ministerul Sănătății arată cu degetul spre Direcția Medicală a Ministerului Apărării Naționale și spre Consiliul Județean Arad, ca instituții ce administrează aceste unități.

Cu alte cuvinte, Ministerul Sănătății ne-a transmis că nu știe nici a cui a fost decizia de a achiziționa spitalele de campanie și nici ce se va întâmpla cu ele, odată ce epidemia de coronavirus din țara noastră va lua sfârșit.