Traian Băsescu și-a pierdut privilegiile de fost președinte după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat calitatea de fost colaborator al Securității comuniste. Ca urmare a acestei decizii, Traian Băsescu a fost nevoit să părăsească vila de protocol din cartierul Primăverii, după ce a fost notificat, în prealabil, de RA-APPS.
Doar că fostul președinte a decis să nu lase lucrurile așa. În luna iunie, el a deschis o acțiune în contencios administrativ și fiscal prin care cere anularea notificării trimise de RA-APPS în data de 28 martie 2022, care îi punea în vigoare lui Traian Băsescu să părăsească imobilul.
„Vă aducem la cunoştinţă că la data de 23.03.2022 a încetat valabilitatea contractului nr. 1905/19.02.2015 având ca obiect folosinţa gratuită a imobilului situat în Bucureşti, …, sector 1 astfel încât în termen de 60 de zile de la încetarea contractului vă solicităm să eliberaţi şi să predaţi acest imobil către RA-APPS”, se arată în textul notificării pe care Traian Băsescu a primit-o din partea Regiei.
În cererea formulată de Traian Băsescu judecătorilor de la Curtea De Apel București, fostul președinte arată că RA-APPS s-a raportat la Legea 243/2021, care aduce modificări art 1 alin (3) din legea 406/2001, conform căreia ”nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de șef al statului român ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcție prin referendum și nici persoana despre care s-a constatat definitiv să a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia (text modificat)”.
”Ceea ce nu a arătat însă RA-APPS este modalitatea în care a ajuns la concluzia că persoanele beneficiare de prevederile Legii nr. 406/2001 îşi pierd drepturile acordate de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a constatat că au avut calitatea de lucrător al Securităţii sau colaborator al acesteia şi, în consecinţă, contractul de folosinţă a locuinţei încetează”, susține Traian Băsescu, prin intermediul avocaților săi.
Cum notificarea RA-APPS nu oferă explicații legate de modul de aplicare a legii de mai sus, ”rezultă cu evidență că aceasta este nemotivată”. De asemenea, Băsescu spune că respectivul document nu respectă prevederile contractuale, care nu face referire la situația la care un fost președinte este declarat colaborator al Securității.
”Prin contractul de folosinţă a locuinţei, părţile au stabilit după cum urmează: nicăieri în cuprinsul contractului de folosinţă a imobilului nu se face nicio menţiune cu privire la o altă modalitate de încetare a contractului, de unde decurge concluzia că acesta îşi produce efectele pe toată durata vieţii beneficiarului, cu excepţia situaţiei în care beneficiarul este condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, caz în care contractul încetează de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare. (…)
Mai afirmă că legea nouă nu poate institui o cauză de încetare a unui raport juridic născut sub legea veche. Aplicarea retroactivă este nelegală”, a mai arătat Traian Băsescu în instanță, potrivit FANATIK.
Băsescu a încercat să convingă judecătorii și că notificarea transmisă de RA-APPS reprezintă, în fapt, un act administrativ, care se supune Legii contenciosului administrativ.
Fostul președinte spune că documentul în cauză a fost redactat această notificare ”prin prisma atribuțiilor sale stabilite prin Hotărâre de Guvern”, iar imobilul este în proprietatea publică a statului, de unde rezultă că notificarea este ”un act adoptat în regim de putere publică, iar nu un act emis în regim de drept comun”.
Anularea unui act administrativ ca urmare a unei acțiuni în contencios ar duce la anularea efectelor acestuia, respectiv a deciziei de evacuare. De asemenea, dacă instanța ar admite că notificarea reprezintă un act administrativ, ar fi obligată că constate că aceasta este lovită de nulitate pentru că nu este motivată nici în drept și nici în fapt.
Traian Băsescu a criticat și modul în care Legea 243/2021, care care l-a lăsat fără privilegii, a fost adoptată. El susține că legea a fost una făcută cu dedicație, în scopul de a-l lăsa fără privilegiile de șef de stat.
”În susţinerea acestei naturi a normei învederează că Parlamentul României a adoptat Legea nr. 243/2021 având un singur scop: sancţionarea reclamantului prin eliminarea acestuia din categoria foştilor şefi de stat care beneficiază de drepturile prevăzute în Legea nr. 406/2001.
Din stenograma şedinţei Camerei Deputaţilor din 7 septembrie 2021 rezultă că la dezbaterile asupra propunerii legislative a luat cuvântul un singur deputat, acesta făcând următoarea declaraţie în plenul Camerei Deputaţilor: „Ne exprimăm regretul că acest proiect legislativ nu a apărut mai repede în societatea românească si îi urăm la mulţi ani cu executare lui Traian Băsescu”, se mai arată în cerere.
Fostul președinte spune, mai departe că ”esența actului de legiferare și garanția statului de drept” este reprezentat chiar de carcacterul impersonal al unei legi. În plus, spune acesta, litigiul cu CNSAS pe tema declarării sale ca fost colaborator al Securității, a început înainte ca legea 243/2021 să fie adoptată.
De asemenea, spune Băsescu, statul român nu poate modifica unilateral un angajament pe care-l are cu un fost șef de stat, fie și printr-o lege ulterioară.
”O soluție contrară ar însemna ca legea să se aplice retroactiv asupra unei situații consolidate, reprezentând un drept câștigat care se va stinge de o manieră nepermisă, prin încălcarea Constituției și a principiilor reglementate de Codul Civil cu privire la aplicarea legii”, se mai arată în document.
De altfel, acestea au fost și argumentele folosite în cererea de sesizare a Curții Constituționale de către Traian Băsescu, admisă de instanță, pe care, însă fostul președinte ar fi retras-o în urmă cu câteva zile.
Curtea de Apel București și-a declinat competența în judecarea acestei cauze în favoarea Judecătoriei Sectorului 1, urmând ca argumentele privind calificarea notificării ca act administrativ sau civil să fie stabilit ca aspect de fond.
De asemenea, Curtea de Apel a lăsat în grja instanței civile stabilirea unei evaluări în bani a prezentei cereri.