Execuția bugetară prevestește vremuri grele pentru români. „Ne așteaptă taxe mai mari în 2023. Economia încetinește semnificativ”

Scăderea puternică a încasărilor la bugetul de stat, asociată cu o creștere a cheltuielilor publice, ce au dus deja la un deficit bugetar de 1,5% din PIB după doar primele trei luni din an, ar putea obliga Executivul la creșterea taxelor și impozitelor pentru firme și populație, sunt de părere analiștii financiari.

Gaura de la buget după primele luni din an

Ministerul Finanțelor Publice a publicat vinerea trecută, ultima zi lucrătoare din lună și chiar înainte de vacanța de 1 Mai, mult așteptata execuție bugetară după primele trei luni din an. Sunt primele date oficiale ce vin de la MFP după ce ministrul Adrian Câciu a anunțat „gaura bugetară de 20 de miliarde” ce a determinat discuțiile din cadrul coaliției pentru reducerea cheltuielilor publice și chiar majorarea unor impozite și taxe pentru firme și populație.

Datele de la Ministerul Finanțelor arată că pe partea de venituri, veniturile fiscale au crescut cu doar 7,9% față de începutul anului 2022, un procent mult sub rata inflației și, mult mai grav, mult sub procentul de creștere a cheltuielilor publice, acolo unde creșterea a fost de 14,3%. MF subliniază în analiza publicată odată cu execuția bugetară că față de anul 2022, veniturile bugetului general consolidat au crescut în termeni nominali cu 9,7%, iar ca procent în PIB s-au redus cu 0,3 puncte procentuale la 7,1% din PIB. Veniturile din economia internă, fără fondurile UE, au crescut cu 9,6% (6,6% din PIB), totuși, indicatorul cel mai important, veniturile fiscale „au însumat 57,64 miliarde lei și s-au realizat în proporție de 93%. Acestea au reprezentat 3,6% din PIB, fiind cu 7,9% mai mari comparativ cu încasările primului trimestru al anului 2022”.

Cea mai importantă scădere în ceea ce privește sursele de venit o reprezintă încasările din impozitul pe profit, în scădere față de anul precedent cu 43,9% (-0,44 miliarde lei), unde gradul de realizare față de ținta stabilită a fost de 50%. Ministerul Finanțelor spune că această scădere majoră se datorează modificării termenului legal de plată a impozitului și de depunere a declarației anuale privind impozitul pe profit aferent anului fiscal 2022 de până la data de 25 iunie, dar și din cauza instituirii măsurii prin care operatorii economici au redirecționat din impozitul pe profit suma de 0,18 miliarde lei pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

Pe de altă parte au fost înregistrate scăderi și în ceea ce privește impozitele pe venit și câștigurile din capital (-11,1%), dar și în ceea ce privește veniturile din accize (-2,2%) și impozitele pe bunuri și servicii (-8%). „Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul1 (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în perioada 1.I-28.II.2023, comparativ cu perioada 1.I-28.II.2022, a înregistrat o creștere, pe ansamblu, cu 3,9%, datorită creșterilor vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (+5,9%) și vânzărilor de produse nealimentare (+5,4%). Comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 2,7%”, se mai arată în comunicatul Ministerului Finanțelor.

Dovadă că economia încetinește

Economiștii sunt de părere că aceste cifre ne arată o încetinire clară a economiei, încetinire începută încă din a doua jumătate a anului trecut. Scăderea veniturilor bugetare vine și în contextul încetinirii ratei de creștere a inflației, proces ce a favorizat și o creștere a cheltuielilor.

„Ca imagine de ansamblu, vedem cum cheltuielile publice cresc mult mai repede decât veniturile publice. Trendul pe care l-am văzut de la începutul anului se menține. Avem creșterea veniturilor fiscale cu 8% – ne uităm la acest capitol pentru că statul va contabiliza venituri în creștere în perioada următoare și anul următor din fonduri europene.

Ritmurile datorate infuziei de fonduri europene sunt cam aceleași, pe partea de cheltuieli și venituri. Și atunci, ceea ce contează sunt veniturile fiscale. În vreme ce acestea au crescut cu doar 8%, cheltuielile au crescut cu 14%. Pe măsură ce ritmul de creștere al PIB-ului încetinește, pe măsură ce inflația dispară, statul nu mai are puterea de a colecta taxe în ritmul în care a făcut-o anul trecut”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul de economie Bogdan Glăvan.

Digisport.ro

FOTO După o lună, Adrian Mutu și-a dat șapca jos! Ce a ieșit

„Vedem că multe dintre cheltuielile din ultima parte a anului trecut au fost amânate pentru primele luni din acest an. Practic am ascuns sub preș problemele economice de la finele anului trecut, în tentativa de a ne raporta un deficit bugetar cât de cât acceptabil pentru 2022. Toate aceste probleme s-au mutat acum, în primele trei luni din an, și am ajuns să avem niște cheltuieli record față de ultimii ani – cu bunurile și serviciile, cu salarizarea”, a declarat, pentru FANATIK, și analistul financiar Adrian Negrescu.

De altfel, pe partea de cheltuieli au fost înregistrate creșteri semnificative la toate capitolele: cheltuielile de personal, +7,8%, bunuri și servicii, +17,2%, subvenții +68%.

„Execuția aceasta ne confirmă faptul că economia încetinește și încetinește semnificativ, dovadă scăderea ritmului de încasare din zona TVA, din impozit pe profit, mai puțin din zona impozitelor pe salarii, pentru că acolo avem un efect de bază absolut ridicol din punctul meu de vedere. generat de către obligarea practic a tuturor companiilor din România să aibă minim un angajat. Asta a dus la creșterea cheltuielilor cu salariile pe întreaga economie, inclusiv a încasărilor din taxe.

Vedem că deficitul bugetar a ajuns la 1,5% din PIB, în condițiile în care noi ne-am propus un 4,4% pentru întreg anul 2023. Asta arată că bugetul a fost construit pe niște premise false, imposibil de materializat”, a explicat, pentru FANATIK, Adrian Negrescu.

De altfel, deficitul bugetar după primele trei luni a ajuns la 22,7 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 1,42% din PIB. Ministerul Finanțelor se laudă însă cu această cifră, susținând că această sumă este „cu 15,95 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru perioada analizată de 38,70 miliarde lei (2,42% din PIB)”. Anul trecut deficitul era 1,11% din PIB în perioada similară.

Economiștii subliniază că încetinirea economiei este evidentă și din alți indicatori, dar notează că efectele acestui proces vor începe să fie resimțite treptat, pe parcurs ce ele se propagă în ansamblul economiei.

„Încetinirea economiei este certă. Ea este arătată și de alți indicatori economici. Dacă ne uităm la ritmul creditării, în România investițiile și consumul se finanțează mult pe credit, ceea ce ne indică ritmul economiei, observăm că masa monetară și creditul au încetinit puternic încă din partea a doua a anului trecut și chiar au înghețat.

În ultima lună, masa monetară chiar a scăzut – adică oamenii continuă să mute banii din conturi curente, din conturile din care consumă, în depozite la termen, deci de unde nu cheltuiesc. Asta ne spune clar care este acțiunea generală a societății. Oamenii pun capăt cheltuielilor și încep să economisească, să-și protejeze averile. Vom vedea în continuare cât de mult încetinesc lucrurile, însă e clar că nu mai funcționează acest mecanism de impozitare prin inflație pe care l-am văzut anul trecut”, a declarat profesorul Bogdan Glăvan, care subliniază că acum Guvernul trebuie să se mulțumească cu cât poate colecta pe bune, și nu din scumpirile produselor.

Creștere importantă a cheltuielilor cu dobânzile

O creștere importantă la nivelul cheltuielilor bugetare a fost înregistrată și la capitolul dobânzi. Astfel, de la 5,7 miliarde în 2022, acestea au ajuns în primele trei luni din 2023 9,1 miliarde, în creștere cu 3,3 miliarde sau 58,3%. Per total, această sumă reprezintă 0,6% din PIB.

„Deși vorbim de cifrele după doar trei luni, ele nu mai pot da înapoi. De exemplu, cheltuielile cu dobânzile reprezintă 0,6% din PIB, și vor mai crește cu siguranță. Cum poate România să ajungă să aibă un deficit de 3% anul viitor în condițiile numai dobânzile după trei luni sunt 0,6% și probabil vor ajunge la 1,5%.

Dacă adăugăm aici și pensiile speciale, care se referă la o mică minoritate, și ajungem la aproape 35 din PIB. Cum să reduci atunci deficitul? E imposibil să acoperim doar din impozite cheltuielile bugetare”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul de economie Bogdan Glăvan.

De altfel, cele 9 miliarde de lei pe care statul român le plătește acum ca dobânzi pentru împrumuturile făcute reprezintă 6,7% din PIB-ul din totalul încasărilor în cele trei luni.

„Cheltuielile cu dobânzile au ajuns să reprezinte aproape 7% din totalul cheltuielilor statului român, ceea ce este foarte mult. N-ar fi mult dacă am avea un buget bazat pe niște premise reale, pe niște încasări solide din economie, pe o predictibilitate fiscală, pe niște mecanisme așa cum se practică în alte țări civilizate. Din păcate la noi deciziile fiscale se iau de pe o zi pe alta, iar efectele le vom simți la buzunare”, a explicat și analistul financiar Adrian Negrescu.

Vor urma creșteri de taxe și impozite?

Cu un deficit de 1,4% din PIB după primele 3 luni și cu perspective de scădere a încasărilor în perioada următoare principala întrebare care se ridică este de unde va face Guvernul rost de bani. Dacă va merge în continuare pe o strategie de a-și finanța cheltuielile prin împrumuturi sau, în condițiile creșterii acestor costuri, dacă va încerca să-și majoreze veniturile prin noi taxe și impozite.

Chiar dacă miercuri, ministrul Adrian Câciu a declarat că la nivelul coaliției nu se poartă acum o dezbatere cu privire la trecerea la impozitarea progresivă, exact despre acest lucru s-a vorbit în ultimele două săptămâni în rândul liderilor PNL și PSD. De altfel, toate aceste discuții au pornit de la sugestia liderului PSD pe fondul încercărilor de a găsi soluții de reducere a cheltuielilor publice. Mai mult, social-democrații vorbesc au readus în discuție introducerea taxei de solidaritate pentru companiile cu o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro.

Economiștii sunt în continuare cu introducerea acestei taxe, și pentru impredictibilitatea pe care o aduce asupra sistemului fiscal de la noi, și spun că autoritățile s-ar putea îndrepta spre o majorare a TVA-ului.

„La execuția bugetară după două luni spuneam că ne așteaptă taxe mai mari în 2023, și discuțiile din spațiul public merg pe ideea creșterii fiscalității, mai ales pentru firme, în condițiile în care statul se dovedește incapabil să adune banii pe care deja și-a propus să-i adune din economie. Creșterea TVA-ului, în cel mai rău caz, ar putea veni mai repede decât ne-am fi așteptat, pentru că este singura taxă pe care statul o adună fără să facă aproape nimic. De acolo cred că ar putea veni un plus de încasări.

Se discută despre acest impozit pe cifra de afaceri, pentru companiile care au afaceri mai mari de 100 de milioane de euro. Din punctul meu de vedere este o greșeală, pentru că vorbim de schimbarea regulilor în timpul jocului, și nu face altceva decât să timoreze și mai mult bruma de investitori străini pe care încercăm să o atragem în această perioadă.

Când schimbi regulile fiscale, când nu ai un cadru fiscal predictibil ne putem aștepta la efecte negative. Să crești taxele în criză e o măsură cum nicio altă țară din Europa nu a făcut-o în acești doi ani de după pandemie. E o dovadă a faptului că statul, în loc să facă reforme, mizează pe acest laț fiscal, acest ștreang fiscal, pe care îl strânge tot mai mult de gâtul contribuabililor”, a declarat, pentru FANATIK, Adrian Negrescu.

Profesorul de economie Bogdan Glăvan spune că singura speranță să nu se ajungă la o creștere a impozitelor și noi taxe, stă în posibilitatea ca întreaga discuție din cadrul coaliției cu privire la impozitarea progresivă să nu fie altceva decât „un joc politic în care cele două partide încearcă să se diferențieze, încearcă să mimeze o diferență, unii zic că vor la stânga, unii la dreapta, ca lumea să cadă în capcana asta și să-i voteze în continuare împreună”.

Pe de altă parte, acesta subliniază că veniturile oamenilor își vor pierde în continuare din puterea de cumpărare în condițiile în care inflația va persista și în acest an. Prin acest mecanism, practic autoritățile impun o politică de austeritate, care ajută la scăderea cheltuielilor ca procente din bugetul din stat.

„Ce s-a întâmplat în realitate anul trecut și va continua să se întâmple și în acest an și în 2024, adică scăderea puterii de cumpărare. E inevitabil, indiferent de ce e cauzată, inflație, creștere de impozite, tot o tăiere a puterii de cumpărare este. Deci nici nu contează cum îți taie statul puterea de cumpărare, cert este că ne-a tăiat-o și ne-o va tăia în continuare.

Deficitul bugetar va fi ținut sub control prin acest proces de austeritate. Câte vreme statul e compus din structuri, primării, companii de stat și tot felul de ministere fără obiect, ce risipesc bani fără să aibă vreun randament, statul va trebui permanent să ducă această austeritate. Adică cineva trebuie să plătească pentru risipă”, a mai declarat Bogdan Glăvan, pentru FANATIK.