Exodul a eşuat. Majoritatea marilor companii occidentale sunt încă în Rusia. Afaceri de miliarde de euro cu Moscova, în timpul războiului

În câteva zile se împlineşte un an de la invazia Rusiei în Ucraina, iar în spatele frontului s-a dezvoltat un aprig război economic, transpus inclusiv în cele zece pachete de sancţiuni pe care UE le-a îndreptat împotriva Rusiei. Însă nu toate companiile occidentale s-au raliat demersurilor de boicot. Peste 1.000 de companii au anunțat public că îşi vor reduce în mod voluntar operațiunile din Rusia, dincolo de minimul necesar legal vizat de sancțiunile internaționale, dar multe dintre ele s-au răzgândit şi au continuat să opereze în Rusia fără probleme, surde la sunetul armelor.

60% din profitul Raiffeisen pe 2022 a venit din Rusia

Cercetătorii de la Universitatea Yale, conduşi de Jeffrey Sonnenfeld și echipa sa de experți, cercetători și studenți de la Yale Chief Executive Leadership Institute, actualizează în mod constant lista companiilor care au sau au avut relaţii economice cu Rusia şi gradul de retragere sau implicare ale acestora pe piaţa rusă. Aceste companii au fost împărţite în cinci categorii, fiind clasificate pe o scală de note de la 1 la 10, în sistem şcolăresc.

Astfel, corigente la capitolul sancţiuni, notate sub cinci, sunt nu mai puţin de 241 de companii, care operează nestingherite în Rusia. Unele dintre ele sunt chiar din UE, cum este cazul Agrana, companie care deţine două fabrici de zahăr şi în România.

Agrana, care aparține Raiffeisen-Reich, prelucrează fructele în sucuri și piure de fructe din 2005 la fabrica sa din Serpuhov, situată la 90 de kilometri sud de Moscova. Afacerea are aproximativ 300 de angajați din Rusia şi reprezintă aproximativ două procente din vânzările grupului (2,9 miliarde de euro).

Digi24.ro

VIDEO. Mărturia unei sportive, despre antrenorul acuzat de proxenetism: „A intrat peste mine...”

Una dintre cele mai controversate prezenţe continuă să rămână însă a celor de la Raiffeisen. Această bancă este activă în Rusia din 1996, iar filiala sa din Moscova a devenit proverbiala vacă de muls. Din profitul de 3,6 miliarde euro al Raiffeisen, listat în 2022, 60%, adică aproximativ 2 miliarde euro, a provenit din afaceri din Rusia. Aşadar, într-un an dominat în cea mai mare parte de războiul din Ucraina şi încercarea de izolare a Rusiei în plan internaţional.

Acum, grupul bancar austriac pare că începe să plătească nota de plată pentru afacerile din Rusia. Acţiunile sale au înregistrat, luni dimineaţa, o cădere de peste 7% la debutul tranzacţiilor, după ce vineri banca a recunoscut că a primit o solicitare de la Biroul de control al activelor străine al Departamentului Trezoreriei SUA (OFAC), cu privire la afacerile sale din Rusia.

De la debutul războiului din Ucraina şi până în prezent, titlurile Raiffeisen Bank International au înregistrat un declin de 19%. Directorul general al companiei, Johann Strobl, afirma recent că examinează opţiunile privind afacerea din Rusia, dar a subliniat că orice mişcare e complicată, după ce anterior declarase că banca “nu este un stand de cârnaţi”, care poate fi închis peste noapte.

Auchan, acuzată că a devenit “o armă deplină a agresiunii ruse”

O altă prezenţă controversată este cea a retailer-ului francez Auchan, care a fost acuzat zilele trecute de ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, că a devenit “o armă deplină a agresiunii ruse”. Conform unei anchete publicate de cotidianul francez Le Monde în colaborare cu site-ul de investigaţii The Insider şi ONG-ul Bellingcat, în cadrul filialei locale a Auchan din Rusia a fost organizată o colectă de produse destinate armatei ruse, în valoare totală de două milioane de ruble (circa 25.000 de euro). Ancheta citează o sursă anonimă care a declarat că acest transport ar fi fost oferit gratuit de către Auchan. Alte companii franceze care au refuzat să se retragă de pe piaţa din Rusia sunt Bonduelle, Lacoste, Babolat, Veolia sau Vinci.

Digisport.ro

Câți bani va încasa Simona Halep din partea ITIA, după ce a apărut motivarea deciziei TAS

De asemenea, destule companii italiene au rămas pe piaţa rusă. Între cele care nu au primit notă de trecere din partea cercetătorilor de la Yale se află Ariston, Benetton, Calzedonia, Diesel sau UniCredit. Au rămas şi câteva companii germane – Gerry Weber, B. Braun, Siemens Healthineers sau Hoffman Group – dar şi greceşti: Plastika Kritis, Kleemann, Frigoglass, Chipita sau Alumil.

La limită, cu nota 5, sunt companiile care şi-au amânat investițiile/dezvoltarea/marketingul planificate în Rusia, însă au rămas operaţionale pe această piaţă. Numărul lor este de 180, iar printre numele sonore remarcăm: Airbus, Accor (Franţa), AstraZeneca (Marea Britanie), Barilla (Italia), Bayer (Germania), BlaBlaCar (Franţa), Bolt (Estonia), Bosch (Germania), Campari (Italia), Carlsberg (Danemarca), Colgate-Palmolive (SUA), Deceuninck (Belgia), DeLonghi (Italia), Domino’s Pizza (SUA), Engie (Franţa), Giorgio Armani (Italia), GlaxoSmithKline (Marea Britanie), Herz (Austria), Hochland (Germania), HSBC (Marea Britanie), ING Bank (Olanda), Nestle (Elveţia), OMV (Austria), Pfizer (SUA), Philips (Olanda), Procter&Gamble (SUA), Sanofi (Franţa), Subway (SUA) sau Unilaver (Marea Britanie).

Mai există companiile de “nota 6”, care şi-au redus unele operațiuni comerciale semnificative, dar au continuat altele, rămânând astfel parţial pe piaţa rusă. Amintim aici Adobe (SUA), Allianz (Germania), Alphabet (SUA), Caterpillar (SUA), Coca-Cola (SUA), Continental (Germania), Credit Suisse (Elveţia), Danske Bank (Danemarca), Goldman Sachs (SUA), Indesit (Italia), JP Morgan (SUA), Microsoft (SUA), Pirelli (Italia), TetraPack (Suedia) sau Whirlpool (SUA). În total, 153 de companii se înscriu în această “zonă gri”.

Urmează cele de nota 8-9, care şi-au suspendat temporar activităţile din Rusia, dar plănuiesc să se întoarcă atunci când se vor mai linişti lucrurile. Ele sunt în număr de 497, iar aici se numără şi compania românească Bitdefender. Altele ar mai fi Budweiser Budvar (Cehia), Chevron (SUA), Burberry (Marea Britanie), Decathlon (Franţa), DHL (Germania), Electrolux (Suedia), KLM (Olanda) sau Michelin (Franţa).

Analiza arată că din cele aproximativ 1.600 de firme mari studiate, doar 516 au ieşit total din Rusia, fără a avea vreo intenţie de a mai reveni aici într-un viitor apropiat sau mediu, în timp ce peste 1.000 au rămas în diverse stadii de legătură cu această piaţă.