Experții avertizează: “Rușii pot instala lansatoare de rachete pe Insula Șerpilor. Putin nu privește România cu ochi buni!”

Șerban Filip Cioculescu, lector la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, atrage atenția asupra pericolului, în situația în care Rusia va instala rachete și baterii de artilerie pe Insula Șerpilor. În condițiile în care România a oferit Ucrainei sprijin militar și umanitar, în eventuala cucerire a Odessei și a litoralului Bugeacului de către ruși „ne putem aștepta la provocări în apele noastre teritoriale”.

Șerban Filip Cioculescu: „Insula Șerpilor are o poziție strategică, iar rușii pot instala pe ea lansatoare de rachete. Putin nu privește România cu ochi buni!”

Șerban Filip Cioculescu este lector universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București și este un cunoscător avizat al fenomenului militar. Interlocutorul nostru a analizat situația în care se află România în cazul schimbării raportului de forțe din Insula Șerpilor și mai ales în ipostaza în care Rusia s-ar apropia de frontierele noastre, dacă Odessa va ceda.

„În primul rând, ne-am putea aștepta la provocări în apele teritoriale românești, mai ales că Insula Șerpilor are o poziție strategică. Este situată la câteva zeci de kilometri (n.r. aproximativ 45 km) de gurile Dunării, iar acolo există facilități instalate de armata ucraineană, pe care rușii le pot moderniza. De asemenea, soldații lui Putin pot deplasa o garnizoană și sunt capabili să instaleze o baterie antiaeriană sau lansatoare de rachete”, a declarat Cioculescu, în exclusivitate pentru FANATIK.

Cadrul universitar consideră că este puțin probabil ca Ucraina să obțină o victorie foarte rapidă și să gonească forțele ruse din Insula Șerpilor. Mai degrabă vom asista la un război lung, cu perioade de armistițiu. Așadar, înfrângerea Rusiei poate fi una de tip politic, în sensul în care nu-și va putea atinge obiectivele.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

„Cumva, ne-am mai putea imagina că lucrurile se vor realiza printr-un acord de pace, mediat de China sau de Turcia, dar este puțin probabil, deoarece ucrainenii resping cedările solicitate de oamenii lui Putin”, a explicat analistul de politică externă.

Șerban Filip Cioculescu a subliniat faptul că „Rusia nu privește cu ochi buni acțiunile României. Faptul că am oferit ajutor militar și umanitar Ucrainei, cu toate că rușii ne-au avertizat să nu facem acest lucru, atitudinea generală a populației românești față de Moscova și față de Vladimir Putin, poziția noastră din trecut și statutul de țară de flanc a NATO, toate acestea deranjează”.

Scutul de la Deveselu poate fi inutil în situația unui atac cu rachete de croazieră

Intervievatul nostru este de părere că Rusia nu va căuta neapărat oportunități, dar, în cazul în care acestea vor apărea, cu siguranță se va comporta agresiv, în stilul său caracteristic.

Pentru că agresiunea rusească poate căpăta diverse forme, multă lume se întreabă dacă Scutul de la Deveselu este folositor țării noastre, într-o situație beligerantă ipotetică, și mai ales dacă acesta este capabil să intervină, fiind la o distanță atât de mică față de potențialul agresor.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Șerban Filip Cioculescu a explicat: „Nu știm exact. În momentul instalării, amercanii, și ulterior oficialii NATO, au afirmat că el a fost instalat în primul rând pentru a ne proteja de pericolele din Orientul Mijlociu. Scutul balistic de la Deveselu ne apără împotriva unor rachete de mare amplitudine, care, practic, vin chiar din extra-atmosferă, arme de care, de altfel, Iranul dispune”.

Altfel spus, în situația în care Armata Roșie ar folosi artileria sau rachetele de croazieră, care zboră foarte jos, Scutul de la Deveselu riscă să fie, practic, inutil.

„Rușii ar putea realiza o conexiune rapidă cu Transnistria”

În cazul în care trupele lui Putin vor cuceri Odessa, ne vom afla într-o situație delicată, deoarece una dintre țintele strategice ale Federației Ruse este ocuparea întregului litoral al Mării Negre, deținut de Ucraina.

„Practic, ar urma să ocupe și litoralul Bugeacului și să ajungă la granița cu România. În acel moment, rușii ar putea realiza o conexiune rapidă cu Transnistria, atât pe cale terestră, cât și maritimă, ceea ce ar putea deveni o gură de oxigen pentru separatiștii ruși. Aceștia ar putea alimenta cu muniție și cu arme cei peste 2000 de soldați din grupul staționat, intitulat „Operational Group of Russian Troops” (OGRT), așa numiții „pacificatori ruși”, a argumentat lectorul universitar.

Așadar, totul depinde de modul în care va rezista Ucraina, și mai ales dacă o va face cu succes: „Deocamdată, fiind o nucă extrem de tare, Rusia încă nu se poate orienta către celelalte țări care o deranjează, în special Moldova, dar și Georgia. Vorbim despre statele care nutresc aspirații, în special europene, în cazul Moldovei, și euro-atlantice, în situația Georgiei”.

Șerban Filip Cioculescu a afirmat că, în situația în care Ucraina va rezista, este posibil ca Rusia nici măcar să nu mai apuce să se întoarcă împotriva acestor republici, încercând să le constrângă, pentru a le subjuga. Într-o situație diferită, le-ar putea cere să rămână neutre, să renunțe la armament și la contactul cu Occidentul.

Reformele Maiei Sandu deranjează Moscova. Moldova, amenințată cu „denazificarea”

„Ambele țări, dar în primul rând Moldova, sunt amenințate de „ucrainizare” și de „denazificare”. Cu siguranță, reformele Maiei Sandu nu convin Moscovei. Așa cum intenționează să procedeze la Kiev, rușii ar putea încerca să schimbe Guvernul de la Chișinău”, a pus degetul pe rană prtenerul nostru de dialog.

Lectorul universitar susține că este foarte dificil să anticipăm cum va reacționa România într-o asemenea situație, deoarece, deși avem o relație mult mai apropiată decât cea cu Ucraina, nu trebuie să uităm că NATO este o alianță defensivă, iar Moldova nu face parte din organizație.

Referindu-se la acest aspect, Cioculescu a declarat: „Ne putem imagina un sprijin politic, economic, chiar și militar „undercover”, dar, din punct de vedere oficial,  nu cred că România poate oferi direct protecție militară, pentru că ar fi extrem de riscant, și, din pricina caracterului defensiv al Alianței, nu știu dacă am avea acoperire”.

„Ne-am găsi, așadar, într-o postură foarte delicată, pentru că totuși România nu poate lăsa Moldova fără sprijin. În plus, avem nevoie de o strategie contra Rusiei, mai ales în condițiile de nedorit în care Ucraina ar capitula, ori s-ar afla într-o situație disperată. Mizez, însă, pe faptul că Rusia își va consuma grosul resurselor militare în Ucraina și nu va ajunge în ipostaza în care va amenința Republica Moldova”, a subliniat intervievatul FANATIK.

România nu va trimite în Ucraina tancuri și vehicule blindate

Inevitabil, discuția a „curs” către sprijinul pe care Bucureștiul l-a oferit Kievului, în războiul cu Rusia. Din acest punct de vedere, implicarea României ar putea continua, atât din punct de vedere umanitar, cât și militar.

„Precum țările vecine, România a oferit deja ajutor militar Ucrainei. Potrivit surselor oficiale, pe lângă ajutorul umanitar am trimis armament convențional și muniție. Este posibil să continue această acțiune, cu toate că, foarte probabil, România nu va oferi un ajutor militar foarte pregnant, anume armament greu, așa cum procedează Polonia sau Cehia”, a dezvăluit Șerban Filip Cioculescu.

Cadrul universitar consideră că România nu are foarte multe de oferit acum în plan militar. Totuși, atunci când discutăm despre un posibil ajutor extern, trebuie să ținem cont de dotarea propriu-zisă a depozitelor armatei.

Referindu-se la sprijinul pe care Armata Română îl poate susține în continuare, interlocutorul nostru a menționat: „Putem oferi, în primul rând, armament de infanterie: puști de diverse calibre, mitraliere, muniție și veste anti-glonț, mai exact tot ceea ce intră sub „umbrela” armamentului clasic”. Însă, nu este exclus ca, la un moment dat să oferim și armament antiaerian.

Cioculescu a observat că, în prezent, nu există o tendință în privința trimiterii armamentului greu. Altfel spus, România dispune de armament greu, dar probabil nu va trimite în Ucraina tancuri sau alte vehicule blindate.

Noua tranșă de ajutoare militare rămâne în așteptare

Este, de asemenea, important să știm când va suplimenta Bucureștiul sprijinul acordat Kievului, mai ales în situația în care evenimentele de pe frontul ucrainean, la care făceam referire anterior, se precipită.

Din acest punct de vedere, am aflat că, „după ajutorul oferit de țara noastră în luna martie, deocamdată, în cercurile militare nu se mai vorbește despre o nouă tranșă. Dar, este foarte probabil, România va continua să acorde un anumit sprijin, ca de altfel și ajutor umanitar, precum ceilalți vecini ai noștri, membri NATO”.

Mai mult, în situația în care în țara nostră vor fi aduși soldați ucraineni răniți, aceștia vor putea fi internați în spitalele românești, inclusiv în cele militare.

Rachete LAV și Javelin, „cadouri” pentru Kiev din Occident și din Țările Baltice

Șerban Filip Cioculescu a menționat că, în privința ajutorului pe termen scurt, deși, din punct de vedere oficial nu există argumente, trebuie să ținem cont și de cererile formulate de Ucraina.

Lectorul universitar a precizat: „În discursul susținut în fața Parlamentului de la București, președintele Zelenski a susținut necesitatea de a primi sprijin. Așadar, este vorba și despre voința politică a factorilor de decizie din România și de discuțiile pe care le purtăm cu aliații din NATO, pe măsură ce se desfășoară reuniuni semnificative ale decidenților la nivelul Alianței Nord Atlantice”.

Partenerul nostru de dialog a reamintit faptul că NATO a permis fiecărui stat membru să ofere sprijinul pe care îl poate oferi Ucrainei, care este doar țară parteneră, nefiind protejată de Articolul 5. Așadar, strategia generală este ca fiecare stat să ofere, voluntar, prin propria voință politică, un anumit tip de ajutor.

„De obicei, se ține cont de cererea Ucrainei, care menționează tipul de armament necesar. Până în prezent, ucrainenii au primit, atât din Occident, cât și din Țările Baltice, numeroase ajutoare constând în echipament de infanterie, inclusiv rachete antiaeriene și numeroase sisteme antitanc, precum LAV și Javelin”, a punctat Cioculescu.

Bucureștiul a donat arme și muniție în valoare de 2 milioane de euro

Specialistul contactat de FANATIK a adăugat faptul că soldații ucraineni sunt foarte bine dotați cu arme mici, ușoare, dar au nevoie, pe de o parte, de tancuri și de vehicule blindate, „deoarece și ei au pierdut destule, dar, de asemenea, duc lipsa avioanelor și a elicopterelor”.

Din păcate, din acest punct de vedere, situația este dificilă. Chiar și țări precum Polonia, „ce ar putea oferi aceste aparate, pe care le au în stoc, ezită, din pricina amenințărilor Rusiei, care ar putea considera oferirea unor echipamente militare grele drept participare efectivă la război”.

Însă, pasul esențial a fost făcut. În ciuda avertismentelor lui Vladimir Putin, țările membre NATO au oferit ajutor militar Ucrainei. Ba, mai mult, „este foarte posibil ca, destul de curând, în condițiile în care Rusia va relua ofensiva în Dombas, într-un mod sălbatic, țările NATO să ofere și armament greu, cu riscurile de rigoare”.

Ajutorul militar oferit Ucrainei de către România suscită, de asemenea, interes. Interlocutorul nostru a amintit că, într-o știre preluată de Radio Europa Liberă, în data de 1 martie, se vorbea despre faptul că România susține că valoarea elementelor de muniție, a celor 2000 de căști de protecție balistică și 2000 de veste antiglonț, cu nivel de protecție 3-4, și de echipament sanitar, care vor fi donate armatei ucrainene, se situează în jurul sumei de 2 milioane de euro.

„Suma exactă a cheltuielilor, anunțată de surse din MAPN, este de 12,2 milioane de lei. Ministrul Dâncu a afirmat că suma alocată acestei prime tranșe răspunde cererii formulate de Guvernul Ucrainean, dar decizia a fost luată și în funcție de disponibilitățile imediate ale României”, a încheiat Șerban Filip Cioculescu.