News

Experții dezvăluie fața ascunsă a proiectului Pegasus: „James Bond n-a murit! Agentul 007 are adversari în zona privată!”

Prototipul adversarului lui James Bond din zilele noastre este cel al hacker-ului lipsit de scrupule și fără orientare ideologică, așa cum avea agentul – erou al Reginei Angliei, iar specialistul în securitate Dan Fota vorbește despre concurența dintre spionajul „clasic” și cel apărut în zona privată, odată cu proiectul Pegasus.
23.07.2021 | 17:43
Experții dezvăluie fața ascunsă a proiectului Pegasus: „James Bond n-a murit! Agentul 007 are adversari în zona privată!”
Experții dezvăluie fața ascunsă a proiectului Pegasus „James Bond n-a murit, Agentul 007 are competitori în zona privată!” (sursa hepta.ro)
ADVERTISEMENT

Spyware-ul Pegasus, care obține date din zona digitală, le-a perturbat liniștea deținătorilor marilor secrete ale lumii.  Expertul în securitate Iulian Fota a vorbit despre FANATIK despre acest nou tip de „hacking”, unul aproape de dimensiuni SF, mergând tot pe varianta celebrului spion britanic: „James Bond nu a murit! Acum, însă, Agentul 007 are adversari sau competitori din zona privată! Putem face o paralelă între acest caz și industria spațială. Acum 20 – 30 de ani, doar statele aveau resursele tehnologice și financiare pentru a trimite oameni în spațiu. Companiile private nu dețineau această putere”.

Iulian Fota a subliniat cele afirmate anterior, amintind de dezvoltarea formelor de spionaj, comparativ cu ascensiunea progamelor spațiale, devenite accesibile inclusiv persoanelor particulare, evident, celor cu dare de mână. Se pare că, din acest punct de vedere, situația este similară.

ADVERTISEMENT

„În zilele noastre, companiile private fac primii pași și trimit oameni în spațiu, evident într-o formă preliminară. Exact același lucru se întâmplă în zona de „intelligence” și, în special la capitolul spionajului și al colectării de date. Mii de ani, doar statele au avut resursele necesare pentru a spiona și a supraveghea”, a precizat fostul șef al Colegiului Național de Informații al SRI.

Expertul în securitate Iulian Fota (sursa facebook.com)
Expertul în securitate Iulian Fota (sursa facebook.com)

Iulian Fota: „Odată cu Pegasus, James Bond ar putea fi urmărit de o companie dornică să-i plătească polițe”

Datorită faptului că tehnologia suferă un proces de democratizare și este accesibilă unui număr cât mai mare de oameni și de entități (companii private și chiar ONG-uri), aceste acte de spionaj sau de supraveghere pot fi întreprinse de companii sau chiar de persoane private, care dețin sumele necesare pentru a achiziționa astfel de tehnologii. „Asistăm la o democratizare a operațiunilor de spionaj și de supraveghere”, a argumentat Iulian Fota.

ADVERTISEMENT

Din păcate, pericolele nu au întârziat să apară. Potrivit publicației „The Guardian”, baza de date care a stat la baza Proiectului Pegasus, softul israelian folosit pentru urmărirea jurnaliștilor și a disidenților, conține numărul de telefon al președintelui Franței, Emmanuel Macron și ale altor 13 șefi de stat și de guverne, printre care liderul sud-african, Cyril Ramaphosa, regele Marocului, Mohammed al VI-lea, premierul pakistanez Imran Khan și președintele Consiliului European, Charles Michel.

„Cum spuneam, James Bond are un competitor. Altădată, „007” era urmărit de un alt… James Bond, rus, chinez, etc. Altfel spus, un spion al unei țări era contracarat de spionul altei țări. Acum, odată cu apariția acestui Pegasus, am putea asista la situații în care James Bond, din poziția de agent al Marii Britanii, va fi urmărit de un individ sau de o companie privată, care dorește să-i plătească o poliță”, a precizat expertul în securitate.

Iulian Fota este de părere că în această competiție care, până acum, se derula numai între state, vor interveni companii private și actori individuali, care dețin puterea financiară. Astfel, reapare pe tapet discuția legată de difuzia puterii, care există de mulți ani, în spațiul public.

ADVERTISEMENT

NSO: „Președintele Emmanuel Macron nu a fost ținta niciunui client!”

Cu toate acestea, „The Guardian” susține că apariția unui număr de telefon în baza de date care conține contactele selectate de guvernele sau de firmele care au achiziționat softul de spionaj de la firma israeliană NSO nu presupune neapărat și că respectivei persoane i-au fost interceptate convorbirile telefonice. De altfel, NSO insistă pe ideea că baza de date „nu are nicio relevanță pentru companie” și că „Emmanuel Macron nu a fost ținta” niciunuia dintre clienții săi.

„Compania a fabricat un soft, pe care l-a vândut. Atât timp cât comercializarea produsului este legală, nu apare nicio problemă. Când discutăm despre „Cyber” și despre întreaga zonă bazată pe digitalizare, există o mulțime de aspecte care nu sunt reglementate de legislație. Avem parte de dezvoltări extrem de rapide și de dinamice, iar statele și instituțiile care crează legi și norme, inclusiv internaționale, nu au reușit să țină pasul cu aceste dezvoltări”, a adăugat Iulian Fota.

Interlocutorul nostru este de părere că, pe plan mondial, situația s-a schimbat total în materie de gestionare a conflagrațiilor, dar și de tipul acestora. Inclusiv definirea unor termene care păreau, cândva, clare se confruntă cu dificultăți.

ADVERTISEMENT

Expertul a exemplificat: „Când vorbim despre războiul convențional, există limite impuse de legislație și de dreptul internațional. Cu alte cuvinte, știm clar ceea ce este permis și ce nu. Din acest motiv au existat o mulțime de procese care au avut ca subiect utilizarea clasică a forței armate. Când vine vorba de Cyber, există încă mari dificultăți în definirea termenului de „război cibernetic””.

Regele Mohammed al VI-lea al Marocului și președintele Franței, Emmanuel Macron, printre „clienții” Pegasus (sursa hepta.ro)
Regele Mohammed al VI-lea al Marocului și președintele Franței, Emmanuel Macron, printre „clienții” Pegasus (sursa hepta.ro)

Contradicții în interiorul NATO, în privința războiului cibernetic

Pentru a puncta acest fenomen, Iulian Fota a menționat faptul că „în interiorul NATO au existat mulți ani discuții, pentru a se lămuri dacă un atac cibernetic poate intra sub incidența Articolului 5, care a fost gândit pentru un atac militar clasic. Concluzia către care Alianța Nord – Atlantică tinde acum este, într-adevăr, aceea că, dacă o țară este atacată cibernetic masiv și dacă paguba este semnificativă iar țara respectivă reclamă atacul, NATO poate activa Articolul 5”.

Acest fenomen poate avea loc chiar dacă în cazul atacului cibernetic nu există niciun fel de utilizare a forței militare, în paralel cu agresiunea Cyber.

ADVERTISEMENT

Articolul 5 al Tratatului Nord – Atlantic prevede că părțile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor și, în consecință, sunt de acord ca fiecare dintre ele să susțină partea sau părțile atacate. Orice astfel de atac armat și toate măsurile adoptate ca rezultat al acestuia vor trebui raportate imediat Consiliului de Securitate.

„Nu există motive să reproșăm firmei israeliene o ilegalitate”

În acest moment, există o mulțime de „zone gri” în privința utilizării instrumentelor digitale și, așa cum a remarcat și interlocutorul nostru, nimeni nu a reclamat ilegalitatea în afacerea NSO – Pegasus. „Nu există motive să reproșăm firmei israeliene vreo ilegalitate. Toată discuția curge în zona de etică și de moralitate, iar lumea încearcă să înțeleagă fenomenul”, a spus Fota.

Totuși, scandalul a luat amploare, iar organizația Amnesty International a lansat o aplicație menită să-i sprijine pe posesorii de smartphone-uri să descopere dacă pe telefoanele lor a fost instalat softul Pegasus. Întrebarea este, însă, dacă nu cumva măsura a venit prea târziu. În plus, cu toții suntem curioși să aflăm în ce scopuri au fost și sunt folosite presupusele date „culese” din telefoanele personalităților politice la care ne refeream anterior.

Iulian Fota este de părere că „deocamdată, pierderea monopolului este unicul aspect care îngrijorează statele. Practic, ne deranjează faptul că am ajuns să fim urmăriți de entități care, timp de mii de ani, nu au îndrăznit să provoace statul. Reapare veșnica întrebare, și anume „cât de vulnerabili sunt liderii noștri?”. Mereu, aceștia au fost protejați. Din acest motiv avem serviciile secrete, SPP-ul, etc. Dacă, în trecut, conducătorii erau apărați de agresiuni fizice și ulterior de manipulări, a venit momentul în care ei trebuie să fie protejați și în fața anumitor supravegheri”.

Atenție la paranoia! Folosirea softului impune costuri substanțiale!

Fără îndoială, ne-am întrebat dacă, în urma dezvăluirilor apărute în „The Guardian”, guvernanții români au, de asemenea, motive să se teamă de o eventuală agresiune cibernetică. Mai mult, pe lângă politicieni, există mai multe categorii socio – profesionale care s-ar putea simți amenințate, de la magistrați la jurnaliști, iar lista poate continua. Din acest punct de vedere, Iulian Fota a ținut să liniștească spiritele.

„Persoanele care nu dețin informații cu potențial larg de cunoaștere nu au de ce să se teamă. Este obligatoriu să evităm acest tip de paranoia. Să ne gândim că o operațiune de acest fel, pe cât este mai sofisticată, pe atât costă mai mult. Cifrele apărute sunt mari, deoarece sunt adunate date obținute de pe o suprafață geografică întinsă. Dar, dacă privim atent, acest soft este folosit cu moderație, pentru că implică o serie de costuri substanțiale”, a explicat fostul oficial SRI.

Așadar, potrivit expertului în securitate, persoanele care cu adevărat dețin informații importante sunt obligate să-și facă o autoevaluare. La prima vedere, cetățenii obișnuiți nu au de ce să capete temeri, pe temeiul că nu există motive pentru a fi urmăriți. În schimb, un șef de stat trebuie să-și facă griji, inclusiv prin prisma confidențialității mesajelor pe care le trimite prietenilor particulari.

„Eu n-am decât cărți, dar tot închid poarta când plec de acasă”

Totul este posibil, nu de alta, dar inclusiv premierul maghiar Viktor Orban a fost acuzat că a folosit Pegasus pentru a spiona ziariștii de investigație, dar și criticii regimului său. Evident, am întrebat dacă, în funcție de situație, acest virus poate deveni și un pericol la adresa statului român.

„Încăpută pe mâna unor forțe malefice, această aplicație poate fi folosită atâta timp cât, de cealaltă parte, noi nu aplicăm o serie de măsuri de prevedere. Reducând fenomenul la scară minimă, cu toții încuiem ușa, atunci când plecăm de acasă. Eu n-am decât cărți, dar tot închid poarta, atunci când părăsesc domiciliul”, a spus, mai în glumă, mai în serios, interlocutorul nostru.

Pentru a înțelege exact implicațiile acestui scandal, trebuie să revenim la ancheta făcută de jurnaliștii de la „The Guardian”. Aceștia au dezvăluit că Pegasus este, probabil, cel mai capabil spyware dezvoltat vreodată și, în orice caz, este cel mai performant software de acest gen, produs de o companie privată. Practic, în momentul în care el a pătruns în telefoanele țintelor, se transformă într-o unealtă de supraveghere non-stop, fără a putea fi depistat de persoanele urmărite.

„Cel mai important factor este că nu ne putem da seama, pe moment, dacă suntem supravegheați. Marea calitate a acestor softuri stă în faptul că ele pot pătrunde în telefoanele noastre și că sunt capabile să opereze, fără ca noi să avem habar. Ele pot colecta orice informații, pot deschide camera video și pot culege date din aplicația Whats Up, deși autorii acesteia din urmă încă mai susțin că datele sunt ultra-criptate”, a continuat Fota.

Proiectul Pegasus este capabil să copieze mesajele pe care utilizatorii le trimit sau le primesc, poate extrage informații și poate înregistra convorbiri telefonice. Mai mult, spyware-ul poate filma ținta, folosind, evident, camera telefonului și este capabil să activeze microfonul pentru a înregistra discuțiile particulare ale deținătorului aparatului.

Amintiri cu Bin Laden și reîntoarcerea la… cuvântul scris, ca măsură de precauție

Funcția pozitivă a acestui spyware vizează lupta împotriva criminalității. „Noi, specialiștii care urmărim aceste fenomene, știam demult  că există asemenea soluții, de tipul Pegasus. Și mai sunt și altele… Nu este misiunea mea să le devoalez, dar cred că, în următoarele luni, vor mai apărea informații despre diverse soluții tehnice copleșitoare, care ne vor arăta, încă o dată, cât de mult a evoluat tehnica supravegherii și a interceptării”, a precizat Iulian Fota.

Expertul în securitate consideră că acestea sunt neajunsurile epocii digitale: „Nu ne putem bucura doar de avantaje, ci există și o notă de plată, așa cum se întâmplă în cazul fiecărui instrument dezvoltat de om. De la cuțitele din Epoca Bronzului și până la arma nucleară, mereu au apărut și efecte negative”.

Iulian Fota a venit, însă, cu o… „soluție beton”, deși trăim în plină epocă a digitalizării: „Ar fi bine să nu mai slavăm lucrurile importante în format digital. Este foarte simplu! Le putem scrie pe hârtie sau le putem memora. Se pot găsi soluții, ca și în trecut”.

În final, specialistul în securitate a oferit un exemplu istoric, legat de urmărirea celui care, până acum câțiva ani, era socotit „teroristul numărul 1 al lumii”.

„Știți cum comunica Bin Laden? Când a realizat că tot Occidentul folosește întregul angrenaj tehnologic pentru a depista unde se ascunde, comunica prin curieri și prin porumbei voiajori. Vă amintiți cum l-au prins? I-au găsit curierul, deși el avea oameni de încredere, pe care îi cunoștea din copilărie și astfel nu exista posibilitatea infiltrării unui agent în acel lanț. Probabil, ne vom întoarce la abordări primitive, dar mult mai sigure”, a încheiat Iulian Fota.

 

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 850. 32 pagini + CD. Doar 10 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri