Explozii misterioase pe navele ce vizitează porturile rusești. „Flota fantomă” a lui Putin începe să se scufunde

Duminică, 6 iulie, în timp ce se afla acostat în portul rusesc Ust-Luga de la Marea Baltică, petrolierul „Eco Wizard” a fost ținta a două explozii la un interval de zece minute, potrivit Lloyd’s List, o publicație specializată în transport maritim.

Toate navele vizate de explozii erau petroliere

Ministerul Transporturilor din Rusia a confirmat într-o postare pe Telegram că în portul Ust-Luga a existat un „incident în timpul operațiunilor de încărcare și descărcare a petrolierului, care a provocat o scurgere de amoniac”.

„Echipajul, format din 23 de persoane, a fost evacuat (…). Nu există victime”, se mai preciza în comunicatul ministerului de la Moscova. După incident, guvernatorul regional, Alexander Drozdenko, se grăbea să dea asigurări că scurgerea nu reprezintă o amenințare pentru sănătate sau mediu.

Deși există încă multe necunoscute legate de acest incident, el reprezintă un serios motiv de îngrijorare, având în vedere precedentele care au avut loc în ultimele luni. În acest sens experţii aduc în discuţie explozii suferite de alte cinci petroliere de la începutul acestui an. Astfel, cu două săptămâni înainte de incidentul cu „Eco Wizard”, petrolierul „Vilamoura”, deținut tot de o companie greacă, a suferit și el o explozie, în timp ce transporta un milion de barili de țiței. Acesta se afla la momentul respectiv în largul coastei Libiei și a trebuit apoi să fie remorcat până într-un port din sudul Greciei.

Digi24.ro

Momentul Mythos și cei cinci zei ai inteligenței artificiale: de ce noul model AI a devenit prea periculos pentru a fi lansat pe piață

De asemenea, alte patru petroliere au fost victime ale exploziilor în anul 2025, trei dintre ele în Marea Mediterană. Astfel, petrolierul „Seacharm” a fost avariat în timp ce se afla în apropierea portului Ceyhan, din Turcia, la mijlocul lunii ianuarie, „Grace Ferrum” în timp ce se afla în largul coastei Libiei, la începutul lunii februarie, iar „Seajewel” în timp ce se afla în portul Savona-Vado din Italia, pe 15 februarie. Un alt incident avusese deja loc în portul Ust-Luga, afectând petrolierul „Koala”, pe 9 februarie. Iar aceste incidente au avut loc după ce o navă de marfă deținută de o companie afiliată Ministerului Apărării din Rusia, „Ursa Major”, s-a scufundat în Marea Mediterană în urma mai multor explozii, la sfârșitul lui decembrie 2024.

Digisport.ro

Show la TV în Italia! Cristi Chivu l-a văzut în studio și i-a zis direct: ”Poți s-o spui în română?”. Au urmat hohote de râs

Trei nave făcuseră escală la Ust Luga, celelalte trei la Novorossiisk

Este dificil să se stabilească o legătura directă clară între aceste incidente, însă analiștii din industrie subliniază că aceste nave au în comun escale recente și regulate în porturile rusești. Conform datelor publice de monitorizare a traficului maritim, în cele două luni premergătoare exploziilor, trei dintre cele șase petroliere amintite au făcut escală în portul Ust-Luga, în timp ce celelalte trei ancoraseră portul Novorossiisk, de la Marea Neagră.

„Responsabilii exploziilor au vizat probabil nave care au făcut escală în porturi rusești”, a avertizat compania britanică de securitate maritimă Ambrey, într-o circulară publicată pe 7 martie 2025, după primele cinci incidente. „Este dificil să o numim coincidență, având în vedere natura atacurilor, porturile de escală ale acestor nave și zonele în care au avut loc aceste explozii”, a declarat Tomas Alexa, analist șef la Ambrey, care a subliniat că aceste tipuri de incidente erau foarte rare înainte.

La fel ca el, Martin Kelly, șeful serviciilor de consultanță pentru agenția britanică de securitate EOS Risk, consideră că, pe lângă aceste escale comune, inlusiv tipul de incidente și daune sugerează că acestea nu sunt evenimente izolate. Majoritatea ambarcațiunilor au suferit multiple explozii la pupa și lângă sala motoarelor.

Minele limpet, posibil responsabile pentru exploziile de pe nave

Există încă incertitudini cu privire la circumstanțele în care au avut loc exploziile, dar există destule indicii că acestea au fost cauzate de factori externi, nu de defecțiuni ale navei. Proprietarul navei „Vilamoura”, de exemplu, a declarat că explozia a fost cauzată de dispozitive explozive, în timp ce experții sunt de părere că aceste ambarcațiuni ar fi putut fi victime ale minelor navale. „Imaginile au relevat fisuri mari în placarea corpului navei, metalul fiind deformat spre interior. De asemenea, e o forfecare evidentă de-a lungul îmbinărilor de suprapunere, indicând o explozie externă de mare intensitate”, se mai arată în circulara celor de la Ambrey.

Atenția se îndreaptă în special către un tip de mină navală: minele limpet. „Limpetele sunt un tip de moluscă, cunoscută pentru faptul că se atașează de ceva. În mod similar, o mină limpet este un disc care se atașează de coca unei nave și trebuie plasată de cineva. Apoi, există o detonare temporizată sau de la distanță care o face să explodeze. Ele sunt, în general, fixate sub linia de plutire, de cele mai multe ori în apropierea sălii motoarelor, acolo unde pot provoca cele mai mari pagube. Avantajul lor este că pot produce daune localizate unor nave specifice și că pot fi declanșate când se dorește și de la distanță, anticipând locul în care se va afla nava la un anumit moment”, spune analistul maritim Dean Mikkelsen.

În circulara sa, Ambrey a precizat că este „foarte puțin probabil să fie amplasate mine navale în timp ce nava se află la doc, având în vedere riscurile implicate”, dar că „există oportunități în drum spre/dinspre porturile de escală, în apropierea cărora navele au reduc viteza suficient pentru ca scafandrii să atașeze minele limpet”.

La rândul său, analistul Tomas Alexa spune: „Credem că există mai multe echipe care desfășoară aceste operațiuni și că ar putea exista echipe care operează în Marea Mediterană, Marea Egee, Marea Neagră și țările baltice. Prin urmare, pot exista diferențe în ceea ce privește tipul de explozibili utilizați. Dar credem că, deşi operează în diferite zone, acționează ca o forță unificată”.

Cine se află în spatele exploziilor navelor

Se mai pune întrebarea cine ar putea fi în spatele acestor explozii, iar părerea cvasi-unanimă este că ar fi opera unei ţări. „Credem că este vorba despre un actor statal, având în vedere complexitatea operațiunii, tipul probabil de explozibili utilizați și amploarea globală a acestor evenimente geografice. Aceste dispozitive explozive trebuie să fie plantate de un scafandru în condiții de vizibilitate redusă sau noaptea. Este necesară instruire pentru a le atașa la nave fără a fi detectat. Niciuna dintre nave nu a raportat vreun comportament suspect”, mai spune Alexa. Legăturile navelor cu porturile rusești i-au determinat pe unii experți să sugereze că Ucraina ar putea fi implicată în explozii, dar Kievul nu a confirmat și nici nu a negat vreo legătură. Serviciile secrete ucrainene au transmis după explozia navei „Vilamoura” că aceasta aparținea „flotei fantomă” rusești și că avea „un istoric de transport de produse petroliere rusești”.

„Cred că actorul care beneficiază cel mai mult de această serie de atacuri este Ucraina. Nu am văzut nicio dovadă concretă sau informații care să indice că este vorba de Ucraina, însă exporturile rusești sunt folosite pentru a finanța războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Așadar, întreruperea funcționării acestor nave ar avea cu siguranță un impact asupra veniturilor din exporturile Rusiei. Cred că, prin efectuarea acestor atacuri, Ucraina transmite un mesaj financiar și de reputație companiilor care încă fac escală în porturile rusești. Intenția este foarte clară: de a descuraja navele să facă escală în porturile rusești și să exporte acolo mărfuri rusești”, explică Martin Kelly, de la EOS Risk Group. De asemenea, el reamintește că Ucraina a efectuat mai multe atacuri asupra portului Novorossiisk, în încercarea de a-l scoate din funcțiune.

Mesajul ar putea fi cu atât mai puternic cu cât niciunul dintre aceste șase petroliere nu se afla sub sancțiuni în momentul în care au suferit explozia, remarcă Tomas Alexa. Doar nava „Koala” a fost plasată după aceea sub sancțiuni europene, din luna mai, pentru „transportul de țiței (…) originar din Rusia sau exportat din Rusia”. Proprietarul său de atunci, Lagosmarine Ltd, fusese, de asemenea, plasat sub sancțiuni americane încă din ianuarie 2025.

În ceea ce privește impactul economic al acestor atacuri, Tomas Alexa afirmă că, pentru Rusia, costul asigurării maritime rămâne totuși stabil. „Totuși, dacă vom asista la alte atacuri de acest tip, este probabil să existe un impact, iar acest lucru se va traduce printr-o creștere a primelor de risc de război, ceea ce ar face, așadar, ca afacerile în Rusia să fie mai costisitoare”, avertizează el.

Pe fondul acestei escaladări şi a situaţiei incerte din Marea Roşi şi Strâmtoarea Ormuz, presiunea asupra companiilor maritime crește, iar eventualele consecințe economice și de securitate ar putea schimba echilibrul din zonele-cheie de tranzit energetic.