Noul terminal de la Băneasa, blocat în licitații. Vecinii din cartierele de lux deja reclamă zgomotul

CNAB (Compania Națională Aeroporturi București) a lansat, în primele zile din decembrie 2025, licitația pentru elaborarea studiului de fezabilitate aferent strategiei de dezvoltare pe termen mediu și lung a AIBB-AV. „Strategia vizează construirea unui nou terminal de pasageri, realizarea unui hangar/terminal pentru aviația generală, construirea unei parcări, extinderea zonelor de interes aeronautic”, a explicat Theodor Postelnicu pentru FANATIK, purtătorul de cuvânt al companiei deținute majoritar de Ministerul Transporturilor.

Licitația este blocată de firma „nepotului lui Ciucă”

Ofertele trebuiau depuse până pe 24 ianuarie, dar desfășurarea licitației a fost suspendată după ce compania Ubitech Constructii SRL a depus o sesizare la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. Firma deținută de Cătălin Robert Podaru (65%), Andreea-Alexandra Gheorghe (20%) și Adrian Dorel Grigore (15%) contestă condițiile de licitație, care nu ar fi echitabile. Cătălin Robert Podaru a fost numit de presă ca fiind „nepotul lui Ciucă”, datorită trecutului său în Ministerul Apărării.

Extinderea vine după ce Executivul de la Palatul Victoria a adoptat, în septembrie 2025, o hotărâre de guvern prin care se aprobă un plan amplu de modernizare și extindere a Aeroportului Internațional București Băneasa – Aurel Vlaicu (AIBB-AV) pentru perioada 2025–2035. Proiectul prevede construcția unui nou terminal de pasageri, menit să mărească capacitatea aeroportului, în contextul în care traficul a crescut semnificativ în ultimii ani.

Creșterea cu 2 milioane a numărului de pasageri care trec prin Băneasa

Obiectivul este ca aeroportul să poată procesa cel puțin 800 de pasageri pe oră la orele de vârf. Planul include modernizarea pistei de decolare-aterizare, extinderea suprafețelor terminale (cu aproximativ 61.500 m²) și amenajarea de facilități cargo. „Investiția va crește capacitatea de procesare a aeroportului la 2,5 milioane de pasageri/an”, ne-a mai precizat Theodor Postelnicu.

Digi24.ro

Un cilindru misterios cu înălțimea unei clădiri cu patru etaje a ieşit brusc din pământ în Japonia

Creșterea ar fi de aproape 2 milioane de pasageri. „Astfel, în 2025, prin Aeroportul Băneasa au trecut 694.718 pasageri, cu 548,74% mai mult față de 2024. Dar în 2025 au fost 14.989 aterizări/decolări, cu 6,36% mai puține decât în 2024 (când s-au înregistrat 16.007 aterizări și decolări) și cu 10,65% mai puține față de 2023 (când au fost 16.775 aterizări și decolări). Deci o creștere relevantă a numărului de pasageri și o scădere vizibilă a numărului de aterizări și decolări”, ne-a mai explicat Postelnicu.

Digisport.ro

A fost cel mai bogat român, dar averea de 1,2 miliarde de euro s-a ”evaporat” și tocmai a mai primit o lovitură

Extinderea îi nemulțumește pe vecinii din cartierele de lux

Reluarea traficului pe Aeroportul Băneasa la mijlocul lui 2023 și funcționarea normală în 2024 și 2025, dar și eventuala extindere a activității îi deranjează pe vecinii din cartierele de lux din apropiere. Zgomotul motoarelor stârnește nemulțumirea proprietarilor sau chiriașilor din zonă.

Din datele obținute de FANATIK de la Compania Națională Aeroporturi București reiese că „în anul 2025 au fost înregistrate un număr de 30 de sesizări referitoare la disconfort cauzat de zgomotul aeroportuar”. Toate aceste sesizări au venit de la persoane fizice, în special persoane care locuiesc în cartierele de lux situate la o distanță mai mică de 3 km de aeroport. În niciuna dintre sesizări nu a fost implicată vreo firmă nemulțumită de zgomot.

• Cartierele de lux de lângă aeroport. Cele mai apropiate complexe imobiliare de Aeroportul București Băneasa – Aurel Vlaicu sunt:

Stejarii Residential Club – la aproape 2,83 km. Proiectul dezvoltat sub brandul Țiriac Imobiliare este administrat prin firma Masterange Romania SRL. Societatea are sediul în București (Sector 1) și are ca unic acționar compania cipriotă Weybridge Holdings Limited (100%). Offshore-ul face parte din grupul de companii controlat de Ion Țiriac. Obiectul de activitate este închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare (CAEN 6820). În 2024 a raportat o cifră de afaceri de 60,6 milioane de lei și o pierdere de 28,4 milioane de lei, cu 15 angajați.

The Ivy (Str. Jandarmeriei 9A, Băneasa) – la aproape 2,93 km. Dezvoltatorul este o firmă din grupul Speedwell. Willow Residential SRL, cu sediul în București (Sector 1), are ca acționari Odebrecht NV (45%) și Court Palace NV (45%), ambele din Belgia, precum și Bluebell Consulting SRL (10%). Obiectul de activitate este dezvoltarea imobiliară (CAEN 4110). În 2024 a raportat o cifră de afaceri de 14,9 milioane de lei și un profit de 2,25 milioane de lei.

Pines Residence (Str. Jandarmeriei 2i) – la aproape 2,8 kilometri. Dezvoltatorul este firma Premium Development Jd2 SRL, cu sediul în București (Sector 1). Societatea îi are ca asociați pe Mihaela Geta Olaru (50%) și Victor Viorel Olaru (50%), ambii cetățeni români. Obiectul de activitate este dezvoltarea imobiliară (CAEN 4110). În 2024 a raportat o cifră de afaceri de 89.234 lei și o pierdere de 855.814 lei, cu un angajat.

Greenfield Băneasa (zona Greenfield/Topaz) – la aproape 3,16 km. Dezvoltatorul este Impact Developer & Contractor SA, cu sediul în București (Sector 1). Este o companie listată la Bursa de Valori București. Obiectul de activitate este dezvoltarea imobiliară (CAEN 6812/4110). În 2024 a raportat o cifră de afaceri de 162,9 milioane de lei și un profit de 88,2 milioane de lei, cu 42 de angajați. Printre principalii acționari se numără Dan Ioan Popp (27,96%), Daniela Săndulescu (11,3%) și fondul Julius Baer (8,46%).

Băneasa Residential Park (Butterfly) – proiect imobiliar aflat la 2,94 kilometri de aeroport și dezvoltat parțial de omul de afaceri Puiu Popoviciu. În zona aeroportului mai sunt și blocurile din București construite în urmă cu câteva decenii, dar și cartierul ANL Aurel Vlaicu, care jumătate este situat în Voluntari, jumătate în Capitală.

Motoare silențioase pentru proprietarii de vile de lux

Pentru confortul acestor proprietari de vile din jurul aeroportului, CNAB aplică deja o serie de restricții, însă acestea nu împiedică dezvoltarea aeroportului.

„Aceste reguli variază semnificativ în funcție de aeroport și presupun fie interdicții complete de zbor, fie limite ale numărului de mișcări, fie restricții asupra tipurilor de aeronave zgomotoase în timpul orelor târzii de seară și dimineața devreme”, ne explică Theodor Postelnicu.

„Foarte multe aeroporturi importante din Europa au restricții sau interdicții de zbor pe timp de noapte. Aeroporturile din Londra  – Heathrow, Gatwick, Stansted, London City -, Frankfurt, Berlin, Paris, Amsterdam, Lisabona, Zurich, Budapesta etc. au astfel de reguli”, a mai explicat Theodor Postelnicu, purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale Aeroporturi București.

Printre restricțiile legate de zborurile pe timp de noapte se aplică și „restricții privind tipul de aeronavă. Numai aeronavele moderne, mai silențioase, care îndeplinesc standarde specifice, pot opera într-un anumit interval orar”, a mai explicat purtătorul de cuvânt al CNAB.

Spre exemplu: „Aeronavele care operează în prezent pe Aeroportul Băneasa în intervalul de noapte sunt A320Neo. Acestea sunt cu aproximativ 50% mai silențioase decât generația veche de avioane”.

Alte măsuri de restricție

„În intervalul 22:00–06:00, se dublează tarifele de aterizare, balizaj și servicii pentru pasageri (ceea ce diminuează și descurajează traficul aerian în acest interval)”, a mai punctat Postelnicu. „Noaptea nu sunt permise zborurile școală și tehnice pe aeroport. „În intervalul de noapte nu sunt permise teste la motoare. Sunt limitate utilizările reversoarelor de jet pentru atenuare fonică în intervalul 22:00–06:00”, a mai adăugat acesta

Există, desigur, excepții în toate aeroporturile europene de la regula restricțiilor de noapte: zborurile de urgență și de asistență medicală, devierile de curse din cauza vremii, din motive tehnice sau pentru siguranță, zboruri militare sau ale poliției etc.

Care este zgomotul permis

„Nivelul de zgomot nocturn generat de activitatea aeroportului este cartat conform cerințelor Legii 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant. Conform art. 36 din Legea 121/2019, hărțile strategice de zgomot și planurile de acțiune sunt puse la dispoziția publicului pentru informare, în conformitate cu H.G. nr. 878/2005, pe pagina web a CNAB”, ne-a explicat Theodor Postelnicu.

La aproximativ 3 km de Aeroportul Internațional Henri Coandă București (Otopeni), nivelul de zgomot nu este stabilit printr-o „limită fixă” aplicabilă uniform, ci prin indicatorii Lden (zi–seară–noapte) și Lnight (noapte), conform Legii nr. 121/2019 și H.G. nr. 878/2005.

Pentru zonele rezidențiale, pragurile de referință utilizate în evaluările strategice sunt, în general:

• Lden: 65 dB (indicator mediu pe 24 h)
  Lnight: 55 dB (interval 23:00–07:00)

La 3 km de aeroport, în funcție de culoarele de zbor, valorile pot varia între 50–60 dB noaptea, cu depășiri punctuale în timpul decolărilor/aterizărilor. Hărțile oficiale de zgomot, publicate de Compania Națională Aeroporturi București, indică exact dacă o zonă se încadrează sub sau peste aceste praguri.

Ca o comparație, la un meci de fotbal, nivelul de zgomot se apropie de 100 dB. La un meci Manchester United vs. Liverpool, din 2024, analiza zgomotului a arătat un nivel mediu de 94,9 dB pe durata meciului (inclusiv prelungiri), mult peste mediile tipice din alte sporturi.