Extrema dreaptă, prezență puternică înaintea finalei prezidențiale din România. Politico: „Un candidat ultranaționalist și pro-rus ar putea câștiga alegerile”

Partidele pro-europene din România par că rezistă în fața extremei drepte în cadrul votului pentru noul parlament al țării. Dar, în ciuda victoriei centrului-stânga, prezența puternică a extremei drepte este semnificativă înaintea votului pentru președinție, notează Politico.

„România a plonjat într-una dintre cele mai intense crize de la căderea comunismului”

Partidele pro-UE și pro-NATO din România au reușit să țină piept extremei drepte în alegerile parlamentare de duminică, însă puterea votului radical a sugerat că un candidat ultranaționalist și pro-rus ar putea câștiga președinția săptămâna viitoare.

România a plonjat într-una dintre cele mai intense crize de la căderea comunismului, când Călin Georgescu, un admirator practic necunoscut al președintelui rus Vladimir Putin, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, la 24 noiembrie, parțial pe baza unei campanii TikTok de mare succes, potrivit Politico. Luni dimineață, rezultatele au arătat că establishmentul politic tradițional a păstrat controlul asupra parlamentului, rezistând unei creșteri a extremei drepte.

Marcel Ciolacu: „Este un semnal important pe care românii l-au trimis clasei politice”

Partidul Social Democrat (PSD) de centru-stânga al premierului Marcel Ciolacu a obținut aproximativ 22% din voturi, devansând Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) de extremă-dreapta, care a obținut 18%, potrivit rezultatelor oficiale parțiale.

Digi24.ro

VIDEO Reacția lui Călin Georgescu după informațiile că mama sa a făcut parte din Mișcarea Legionară: Pentru mine, a fost o icoană

Marcel Ciolacu a salutat scorul puternic al partidului său ca o dovadă că țara cu 19 milioane de locuitori își poate menține traiectoria pro-UE: „Este un semnal important pe care românii l-au trimis clasei politice: să continuăm dezvoltarea țării cu bani europeni, dar în același timp să ne protejăm identitatea, valorile naționale și credința”.

Pentru a guverna, PSD va trebui să formeze o coaliție care ar putea include Partidul Național Liberal (PNL) de centru-dreapta, actualul său partener de guvernare care s-a clasat pe locul al treilea cu aproximativ 14,3% din voturi, alături de alte formațiuni politice.

Finală prezidențială deocamdată necunoscută

În ceea ce privește președinția, situația este mai complexă, deoarece nici PSD, nici PNL nu s-au calificat pentru turul al doilea. În schimb, a revenit liberalei Elena Lasconi, lidera reformistă a Uniunii Salvați România (USR), să se confrunte cu Călin Georgescu în turul al doilea al votului prezidențial din 8 decembrie.

Pe cont propriu, USR – cu aproximativ 12% din voturile la parlamentare – a rămas în urma partidului de extremă dreapta AUR, cu 18%. În plus, două partide mai mici de extremă dreapta au obținut 6,4% și, respectiv, 7,7% din voturi. Prin urmare, multe vor depinde de candidatul pe care votanții PSD și PNL îl vor susține duminică

Digisport.ro

Un chelner a spus totul: ce au făcut la restaurant, înainte să decidă să divorțeze după 30 de ani: ”S-au așezat într-un colț”

O mare înțelegere politică potențială ar putea vedea USR-ul lui Lasconi făcând echipă cu PSD-ul lui Ciolacu: ea l-ar ajuta să formeze o majoritate în parlament, în timp ce el ar susține-o pentru președinție. Cu toate acestea, Lasconi ar putea avea o problemă în a accepta un astfel de pact toxic, având în vedere că ar lega-o de o instituție tradițională mult timp pătată de clientelism și corupție.

Pro-UE sau suveranism

Președinta USR a ales să țină cărțile ascunse până la aflarea rezultatelor parlamentare complete, limitându-și comentariile electorale la avertizarea că Georgescu ar putea readuce România sub influența Rusiei, menționând că Moscova „nu a făcut niciodată nimic bun” pentru România.

„Dumnezeu să binecuvânteze România în UE și în NATO”, a spus ea. „Noi, uniți, putem face minuni. Dacă suntem uniți, roboții ruși de pe TikTok nu ne pot distruge democrația”.

Liderul AUR, George Simion, a declarat înainte de numărarea voturilor: „Astăzi poporul român a votat masiv pentru forțele suveraniste și cu atât mai mult pentru ceea ce ne-am dorit încă de la înființarea AUR, acum exact cinci ani: ca PSD și PNL să fie scoase dintr-o majoritate de guvernare prin votul românilor”.

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), un partid de centru-dreapta, pro-UE, a obținut 6,4% din voturi. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că datele partidului au arătat o prezență mai mare la vot în rândul persoanelor de vârstă mijlocie și a celor în vârstă – alegători, a spus el, care își amintesc de anii de dinainte de 2000, care au fost marcați de politici antimaghiare, și care „nu doresc ca tendința să se îndrepte spre diminuarea drepturilor lor”.

Decizie așteptată de la Curtea Constituțională

Cea mai mare surpriză din acest ciclu electoral românesc se referă la Curtea Constituțională, care a ordonat renumărarea voturilor pentru primul tur al alegerilor prezidențiale în urma unei acuzații de fraudă din partea unuia dintre cei 13 candidați, europarlamentarul Cristian Terheș, care a obținut aproximativ 0,5% din voturi.

CCR s-a reunit, luni pentru a decide dacă anulează primul tur al alegerilor prezidențiale. În acest caz, întreaga competiție prezidențială va trebui probabil reprogramată pentru mijlocul și sfârșitul lunii decembrie.

O astfel de anulare ar pune gaz pe focul politic al țării, deoarece ar întări suspiciunile că partidele tradiționale de guvernământ din România – PSD și PNL – încearcă să manipuleze votul pentru a-și oferi o a doua șansă la președinție.