La finalul anului trecut, Parlamentul a aprobat cea mai mare achiziție militară din istoria României: cumpărarea a 32 de avioane de generația a V-a, F-35, pentru suma de 6,5 miliarde de dolari, bani ce ar urma să provină din bugetul MApN și granturi oferite de Statele Unite. La fel ca oricare stat NATO care a achiziționat aceste aeronave, România a „achiziționat” la pachet și garanțiile de securitate din partea SUA. Noua administrație Trump, cu politica ei pro-Rusia, pune sub semnul întrebării – nu doar în România – chiar și achiziția acestor avioane.
Alinierea, fără precedent, a Statelor Unite sub administrația Trump la interesele Rusiei în ceea ce privește războiul din Ucraina, împotriva intereselor de securitate ale Europei și NATO a dat naștere unui adevărat cutremur pe scena relațiilor de securitate. Ultimele declarații ale președintelui Trump privind respectarea articolului 5 al NATO echivalează cu decesul, chiar dacă nu oficial, al Alianței Nord-Atlantice.
Este și viziunea noului cancelar al Germaniei, și viziunea președintelui francez Emmanuel Macron, care de mult spunea că „securitatea Europei nu poate depinde de câteva voturi din Ohio”, dar și imboldul noii politici de înarmare a Europei – în sprijinul căreia Comisia Europeană a anunțat un set de măsuri financiare în total de 800 de miliarde de euro.
Totuși, până să-și ia propria securitate în propriile mâini, Europa constată până unde a mers dependența de Statele Unite în această privință – practic toată tehnica militară, sute de miliarde de euro investite în achizițiile de echipamente fabricate în Statele Unite, este acum sub semnul întrebării. Iar Europa are în fața chiar zilele acestea ce se întâmplă în Ucraina – stat pe care administrația Trump vrea să-l forțeze să accepte presupuse negocieri de pace cu Rusia, asta într-o interpretare benevolă: de la celebrele Himars, până la sistemele Patriot și chiar Starlink – utilizarea acestor sisteme complexe depinde de cooperarea activă a Washingtonului.
Lecția pentru statele UE în acest caz este că au nevoie de o independență totală de Statele Unite, pentru a putea vorbi de internalizarea securității. Șocul, pe care în aceste zile îl descoperă publicul din multe state europene (plus Canada) este că niciun sistem nu este atât de dependent de „acceptul SUA” precum avioanele de generația V-a, F-35, achiziționate cu zecile de către statele NATO din Europa și nu numai.
Așa cum notează presa canadiană, care a vehiculat ideea anulării achizițiilor avioanelor F-35 în lumina a ce se întâmplă în Ucraina și în contextul amenințărilor cu anexarea venite de la Trump, statele care au cumpărat aceste aeronave nu obțin și controlul deplin asupra acestora.
„Lockheed Martin, gigantul contractor american din domeniul apărării care produce F-35, a refuzat întotdeauna să împărtășească „codul sursă” complet cu clienții străini, inclusiv cu aliații apropiați ai Statelor Unite. Codul sursă, alcătuit din 8 milioane sau mai mult de linii de cod, este programarea fundamentală care permite toate funcționalitățile aeronavei.
Deoarece codul sursă este un secret bine păstrat, fiecare misiune de antrenament sau de luptă efectuată de un F-35 canadian va necesita o „încărcare de date de misiune” procesată prin intermediul unor facilități informatice specializate din Statele Unite. Încărcarea detaliază obiectivele misiunii și profilurile amenințărilor și permite utilizarea deplină a capacităților avansate de cunoaștere a situației ale F-35.
Acum, să ne imaginăm că președintele SUA dorește să forțeze Canada să facă concesii în ceea ce privește mineralele critice sau poate devierile transfrontaliere de apă dulce. El ar putea ordona cu ușurință ca Canadei să îi fie refuzat accesul la facilitățile de calcul din SUA. Avioanele noastre F-35 ar putea încă să zboare, dar capacitățile lor ar fi compromise”, scrie publicația canadiană Theglobeandmail.com.
Potrivit altor surse publice, doar două țări au obținut „independența” totală asupra acestor aparate: Marea Britanie, care prin producătorul BA Systems care contribuie la fabricarea acestui avion, a reușit să obțină acest lucru, și Israelul, care și-a produs și instalat pe aeronavele achiziționate propriile sisteme electronice. România, ca multe alte state europene de altfel, nu se află în această situație.
Ministerul Apărării de la Ottawa a negat în presa canadiană că Washinton-ul ar deține un „kill switch”, care ar putea dezactiva flota de 88 de avioane ce ar urma să fie achiziționate începând cu 2026 pentru suma de 19 miliarde $, însă a recunoscut că americanii controlează actualizările software și hardware necesare pentru continuarea operațiunilor avionului.
„Aceasta este o problemă foarte serioasă. Cu siguranță, situația face dificilă susținerea operațiunilor fără un sprijin continuu”, a declarat Bill Sweetman, un fost director în domeniul apărării și critic al programului F-35.
Acesta a subliniat că nu există nicio garanție că SUA vor furniza Canadei aceste upgrade-uri, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate strategică semnificativă pentru Canada. Orice decizie americană de a „deconecta” Canada de la actualizările tehnice ale F-35 ar putea, în cele din urmă, să facă avioanele inoperabile, a adăugat el.
„Până când Donald Trump a fost ales, nimeni nu s-a gândit la ideea că președintele american ar rupe Europa sau ar încerca să anexeze Canada sau să preia Groenlanda. A fost o idee complet nebunească – nu ai fi putut să o vinzi ca ficțiune. Dar iată-ne aici”, a mai precizat acesta.
În ceea ce privește relația de securitate cu Statele Unite, în Europa (și în rândul specialiștilor din domeniu) există în acest moment două școli de gândire: una care susține că relația de securitate cu SUA este efectiv moartă (vezi îngrijorarea Berlinului privind umbrela nucleară) și alta care merge pe ideea că, în ciuda a ceea ce se întâmplă în Ucraina, există elemente care mai pot fi salvate (plecând de la asumpția că nu este rațional pentru SUA să transforme o Europă aliată într-un competitor).
România, care până la administrația Trump II a avut o relație excelentă cu SUA pe zona de securitate – scutul de la Deveselu, achiziția tancurilor Abrams și achiziția F-35urilor – pare, cel puțin la nivelul declarațiilor, să evite o poziționare care să accepte ruperea completă a relațiilor de securitate cu Washingtonul. Atâta timp cât Bucureștiul va reuși să evite să intre în conflict deschis cu administrația Trump e greu de crezut că achiziția aeronavelor F-35 va fi pusă la îndoială, așa cum se întâmplă însă în alte state europene. Experții în domeniul securității internaționale subliniază însă că trebuie să conștientizăm vulnerabilitatea pe care o ascunde achiziția acestor avioane.
„Este o vulnerabilitate. Vorbim de o dependență care cauzează vulnerabilitate. Situația este similară cu cea în care ne-am trezit la începutul războiului din Ucraina, când ni s-a transmis insistent din mai multe părți să cedăm niște Piranha către ucraineni, doar că, fiind și tehnică elvețiană, nu puteam să cedăm fără acceptul lor. Asta este o vulnerabilitate.
În cazul avioanelor F-35 încă nu putem ști în ce măsură vorbim de o situație similară, trebuie să avem încă puțină răbdare să vedem cum se prezintă Statele Unite de acum înainte. În acest acest moment nu aș vrea să mă pripesc și să declar SUA un partener de neîncredere. E o situație complicată pentru noi și pentru întreg continentul”, a declarat, pentru FANATIK, expertul în relații internaționale Cristian Dorobanțu.
Acesta subliniază însă că, în ceea ce privește avioanele F-35, spre deosebire de alte sisteme, nu există o alternativă pe piață – nu există un avion de generația a V-a, iar o altă opțiune europeană, precum Saab JAS 39 Gripen, include multe componente de fabricație americană, ceea ce ar conduce practic la aceeași situație.
„Nici nu ai multe alternative ca opțiuni. Eurofighter, Gripen – nu la același nivel, dar care pot fi achiziționate în număr mare. Doar că Gripen, considerat extraordinar de mulți experți, are multe componente fabricate în SUA.
E clar că, de acum înainte, orice strategie de apărare trebuie să fie făcută individul de capacitățile și bunăvoința SUA. Este ceva ce trebuia făcut de foarte multă vreme. Trebuie să fim capabili să ne salvăm singuri, nu trebuie să stăm să așteptăm mereu să vină americanii să ne salveze. Europa este o forță economică uriașă, și este mai mult decât capabilă de așa ceva, trebuie doar o voință politică în acest sens”, a mai declarat Cristian Dorobanțu, pentru FANATIK.