Fabricate în UE, lansate de Kremlin. Drumul secret al dronelor care îngheață Ucraina

Dronele care au paralizat de ceva vreme rețeaua energetică a Ucrainei și au aruncat milioane de oameni în frig sunt construite cu tehnologie europeană.

Kiev-ul, lăsat în frig de dronele rusești în care s-au găsit piese made in UE

Chiar dacă sancțiunile Uniunii Europene s-au înăsprit constant după invazia din 2022, componentele esențiale pentru dronele Geran-2 continuă să ajungă în Rusia fără obstacole, arată o investigație realizată de OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project).

În multe cartiere ale Kievului, electricitatea și încălzirea nu mai funcționează de când dronele kamikaze rusești au lovit, treptat, centralele electrice ale orașului. „Aș vrea să fie seară ca să pot adormi și să uit”, spune Tatiana, o ucraineancă din Kiev. Campania Moscovei împotriva infrastructurii energetice ucrainene este o altă încercare de a transforma iarna într-o armă de război. Peste un milion de ucraineni au trecut prin săptămâni fără curent, apă sau energie. Responsabilitatea pentru această criză umanitară nu se oprește doar la Kremlin. OCCRP arată că sute de componente produse de companii europene ajung în dronele utilizate de Rusia, în ciuda interdicțiilor de export.

Anchetă explozivă a celor de la OCCRP: prin ce țară ajung cele mai multe componente pe care le folosesc rușii în dronele cu care atacă Ucraina

Modelul Geran-2, cunoscut în Ucraina sub numele „Shahed” (după originea sa iraniană), este cel mai utilizat de Moscova. Ieftină, între 20.000 și 50.000 de dolari bucata, e capabilă să zboare la joasă altitudine și să lovească la peste 2.500 de kilometri. Drona a primit și porecla de ”rachetă de croazieră a săracului”.

Digi24.ro

Comandor (r) Mateiu: Dacă SUA vor ataca Iranul de pe teritoriul României, devenim cobeligeranți

Resturile carbonizate ale dronelor doborâte au fost analizate de agenția de informații militare a Ucrainei, care au reușit să identifice sute de componente interne. Doar câteva zeci sunt de origine rusească: restul provin din Statele Unite, China, și, în proporție semnificativă, din Uniunea Europeană.

Digisport.ro

Acuzată de trădare, a primit azil în Australia. Acum s-a răzgândit și le-a spus iranienilor unde se află refugiatele

Printre piesele identificate se numără microcipuri, receptoare, tranzistori, diode, pompe de combustibil și antene. Datele analizate arată că între ianuarie 2024 și martie 2025, au existat 672 de transporturi de componente sancționate, produse de firme europene, către Rusia. Livrările au fost realizate prin 178 de companii, în principal din China și Hong Kong.

Lista companiilor de unde ar fi ajuns componentele în dronele Geran-2

Nu există, însă, dovezi, că producătorii europeni ar fi încălcat direct legislația sau că ar fi exportat ei înșiși către Rusia. Realitatea din teren arată, însă, că regimul de sancțiuni nu a reușit să oprească fluxul de piese esențiale pentru industria militară rusă. Pe baza documentelor obținute de OCCRP, au fost identificate 19 companii din opt state europene care par să producă piese găsite în dronele Geran-2. Iată, mai jos, o listă a țărilor și numele companiilor respective:

• Germania: Infineon Technologies, TDK Electronics, Robert Bosch, REMA Group și Dioter Semiconductor;
• Austria: AMS Osram Group;
• Spania: Pierburg (parte a grupului Rheinmetall);
• Marea Britanie: AEL Crystals; Dialog Semiconductor; Future Technology Devices International și Golledge Electronics;
• Polonia: Complex Automotive Bearings;
• Elveția: ST Microelectronics, u-blox și Axsem;
• Irlanda: Taoglas și TE Connectivity;
• Olanda: NXP Semiconductors și Nexperia.

Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, în anul 2025 au existat doar nouă zile în care Ucraina nu a fost atacată cu drone Geran-2. În total, 34.000 au fost lansate de-a lungul anului, reprezentând peste jumătate din toate atacurile cu drone.

Companiile spun că respectă sancțiunile. dar e greu de urmărit individual fiecare cip

În anul 2022, Comisia Europeană a interzis exportul bunurilor cu dublă utilizare către Rusia și Belarus. Ulterior, sancțiunile au fost extinse, iar în 2024 a fost introdusă obligația pentru firmele europene de a include în contracte o clauză de „interzicere a reexportului către Rusia”. Realitatea arată că piesele continuă să ajungă în Rusia prin rețele complexe, cu intermediari și companii-paravan. Aproape 300 de livrări de componente fabricate de compania olandeză Nexperia apar în datele comerciale analizate de OCCRP.

Reprezentanții firmei au declarat că nu vând în Rusia nici direct, nici prin distribuitori, dar că e imposibil tehnic să fie urmărite individual cipurile, produse în milioane de exemplare și utilizate în bunuri de larg consum precum mașini de spălat sau autoturisme. Alex Prezanti, avocat britanic specializat în sancțiuni economice, susține că totul seamănă cu un joc de a omorî țânțarii. Închizi o firmă, dar apar alte zece în loc. În plus, Bruxelles-ul ar ezita să înăsprească restricțiile  asupra Chinei, prevenind un conflict comercial major.