Tribunalul București a avizat, pe 9 februarie 2026, trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu în dosarul de propagandă legionară. Cauza lui Georgescu a fost preluată de Parchetul General din dosarul extremistului Marian Motocu, liderul grupării neolegionare „Mișcarea 41 pentru România”, care este judecat separat, la Judecătoria Craiova, pentru infracțiunea de incitare la ură sau discriminare. Dosarul lui Călin Georgescu a fost constituit inclusiv din copiile agendelor identificate cu ocazia percheziţiei domiciliare şi din hardul disk-ul extern pe care au fost salvate copiile sistemelor informatice identificate la domiciliul lui Marian Motocu.
Călin Georgescu a apărut alături de Motocu într-un videoclip în care spune „Să ne îmbrățișăm trecutul, să ne asumăm istoria, să ne asumăm strămoșii”. Marian Motocu figurează ca petent într-un dosar înregistrat pe 12 iulie 2023 la Judecătoria Craiova, în timp ce intimat este IPJ Dolj. El a contestat în instanță procesul verbal prin care, pe 1 iulie 2023, a fost sancționat cu amendă în cuantum de 870 lei și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 60 zile.
S-a reținut că Motocu a condus motocicleta în Craiova, din direcția Pizzeriei Proper în direcția benzinăriei Lukoil, iar în dreptul Colegiului Tehnic Energetic a circulat pe sensul opus de mers- contrasens cu scopul de a evita limitatoarele de viteză, punând în pericol ceilalți conducători auto în trafic, se arată în dosarul consultat de FANATIK. Totodată, acesta nu a folosit casca de protecție, fiind sancționat cu avertisment. Motocu a solicitat anularea procesului verbal şi a măsurilor dispuse. El a precizat că nu a semnat procesul verbal, care nu i-a fost comunicat până la aceasta dată, și al cărui conținut nu îl cunoaște.
Motocu a mai susţinut că starea de fapt reţinută în procesul verbal nu reflectă realitatea. El a cerut să se dispună admiterea plângerii contravenţionale, anularea procesului-verbal de contravenţie, anularea sancţiunii avertismentului și a sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile. Motocu a mai menționat că, prin procesul-verbal contestat, s-a dispus sancţionarea sa cu avertisment și cu sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile pentru fapta ce se referă la „depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic”.
Cu toate acestea, Motocu a susținut că în exemplarul 2 al procesului-verbal de contravenție, cel care se înmânează contravenientului, se constată că nu a fost menționată viteza cu care acesta a fost înregistrat de aparatul radar circulând. El a mai menționat că se constată că din actul contestat şi care se află ataşat la dosar, nu pot fi stabilite menţiunile cu privire la descrierea stării de fapt, lipsind mențiunea cu privire la viteza cu care petentul a fost înregistrat de aparatul radar circulând. Instanța a arătat că, în raport de aceleaşi dispoziţii prevăzute de art.17 din OG nr.2/2001, lipsa menţiunilor enumerate anterior din procesul-verbal de constatare a contravenţiei este sancţionată cu nulitatea absolută, iar în cazul de faţă instanţa nu poate verifica existenţa şi veridicitatea acestor elemente raportat la procesul-verbal de contravenţie ilizibil.
Instanța a specificat că se constată că procesul-verbal contestat încalcă dispoziţiile prevăzute de art. 16 şi 17, din OG nr.2/2001, întrucât nedescrierea în mod lizibil a faptei, atrage nulitatea absolută a procesului-verbal, instanţa de judecată neavând posibilitatea de a verifica legalitatea şi temeinicia procesului-verbal. Mai mult, petentul însuşi nu a putut formula apărări cu privire la acest element din cuprinsul actului atacat, lipsind mențiunea cu privire la viteza cu care ar fi circulat. Pe 9 aprilie 2025, Judecătoria Craiova a admis plângerea formulată de Marian Motocu și a anulat procesul verbal de contravenție. IPJ Dolj a formulat apel, iar dosarul a ajuns la Tribunalul Dolj.
Noua instanță, analizând hotărârea apelată, a constatat că, într-adevăr, în cuprinsul acesteia se reține o stare de fapt diferită de cea descrisă în procesul verbal, făcându-se referire la o altă contraventie, însă se desprinde concluzia că singurul motiv de admitere a plângerii avut în vedere este că procesul verbal prezentat de parte este ilizibil. Reanalizând motivele invocate de Marian Motocu în cuprinsul plângerii contravenționale, Tribunalul a apreciat că la dosarul cauzei au fost depuse copia lizibilă a exemplarului nr. 1 al procesului verbal de contravenție din 1.07.2023, precum și transcrierea mecanică a acestuia, înscrisuri din care rezultă descrierea corespunzătoare a contravențiilor reținute în sarcina lui Motocu.
Faptul că exemplarul prezentat de Marian Motocu este șters si pătat, nu poate constitui un motiv de nulitate a procesului verbal, motivele de nulitate absolută și relativă fiind cele reglementate de art. 16 si 17 din OG 2/2001. Verificând legalitatea procesului – verbal de contravenţie contestat, instanța a reţinut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Tribunalul a menționat că nu va reține susținerea lui Marian Motocu, în sensul că nu a avut posibilitatea de a-și formula apărări întrucât, așa cum reiese chiar din plângerea sa, acesta cunoștea fapta pentru care a fost sancționat, respectiv că ar fi circulat pe sens opus.
Instanța a menționat că, mai mult decât atât, Marian Motocu a refuzat semnarea procesului verbal și primirea acestuia și a dovezii de circulație, din care reieșea fapta reținută în sarcina sa, menționând că ar urma să le primească de la șefii agentului constatator, astfel că este doar culpa acestuia că nu a primit procesul verbal și dovada de circulație la data întocmirii procesului verbal. Pentru aceste considerente, Tribunalul a arătat că va înlătura apărările lui Motocu cu privire la ilizibilitatea procesului verbal, se arată în dosarul consultat de FANATIK.
În ceea ce priveşte individualizarea sancţiunii contravenţionale, sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal, astfel încât, Tribunalul a apreciat că nu se impune reevaluarea acestora.
Ţinând seama de circumstanţele săvârşirii contravenţiei, având în vedere că Marian Motocu a circulat pe sensul opus de mers pentru a evita limitatoarele de viteză, punând în pericol pe ceilalți participanți la trafic, Tribunalul a considerat că gradul de pericol social al faptei este unul ridicat, de natură a impune aplicarea sancţiunii amenzii. De asemenea, instanţa a apreciat că amenda contravenţională nu a fost stabilită într-un cuantum disproporţionat faţă de gravitatea faptei, astfel încât nu este oportună înlocuirea acesteia cu avertisment. Pe 5 noiembrie 2025, Tribunalul Dolj a admis apelul IPJ Dolj, astfel că Marian Motocu a pierdut procesul cu Poliția.