News

Fără reforme în justiție, premierul Ciucă anunță că MCV nu mai este necesar. „Politicienii noștri speră ca, la umbra războiului, nu-i va păsa nimănui de statul de drept”

Deși reformele reale din justiție au lipsit complet, iar criticile organismelor europene s-au înmulțit, premierul Nicolae Ciucă susține că mecanismul MCV nu se mai justifică
11.04.2022 | 19:26
Fara reforme in justitie premierul Ciuca anunta ca MCV nu mai este necesar Politicienii nostri spera ca la umbra razboiului nui va pasa nimanui de statul de drept
Fără reforme în Justiție, premierul Ciucă anunță că mecanismul MCV nu mai este necesar. Sursa foto: colaj Fanatik.
ADVERTISEMENT

Premierul Nicolae Ciucă a declarat duminică, la congresul PNL unde a fost ales președintele partidului, că unul din obiectivele guvernului rămâne ridicarea Mecanismului de Monitorizare și Verificare (MCV) al Comisiei Europene pe justiție.

Ciucă anunță că MCV nu mai este necesar

Premierul Nicolae Ciucă a declarat că, pe lângă parteneriatul strategic cu SUA și apartenența la NATO și UE, pe care le-a numit „coloana vertebrală a securității României”, obiectivele guvernului pentru perioada următoare sunt închiderea MCV, mecanism despre care a spus că „nu se mai justifică”, dar și aderarea la spațiul Schengen.

ADVERTISEMENT

Deși premierul a vorbit despre necesitatea „accelerării reformelor” pentru atingerea acestor obiective, experții în domeniul justiției sunt de părere că situația în acest domeniu s-a înrăutățit în România, țara noastră fiind mult mai aproape de a fi sancționată de către Comisia Europeană, după modelul Ungariei, și nu de a scăpa de acest mecanism.

Doar în urmă cu două săptămâni, Comisia de la Veneția a criticat dur Guvernul României pentru graba și forma în care a trecut prin Parlament proiectul de desființare al Secției Speciale, asta în ciuda criticilor venite din partea societății civile și a asociaților de magistrați. La fel, reforma legilor justiției sau procedura de numire a procurorilor șefi în fruntea marilor parchete, proces uitat complet odată cu remanierea fostului ministru Stelian Ion, par să fie complet uitate de către actualul guvern chiar dacă sunt printre restanțele rapoartelor MCV.

ADVERTISEMENT

Mai mult, specialiștii în drept atrag atenția că în sistemul judiciar abuzurile și presiunea exercitată de către Inspecția Judiciară continuă la adresa magistraților incomozi, asta în ciuda faptului că există deja două decizii importante ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în această materie. În plus, comentatorii atrag atenția că noul mecanism privind statul de drept, prin care Ungariei i-a fost înghețat accesul la fondurile europene, va avea în vedere și alte aspecte unde România înregistrează serioase regrese, precum accesul la informații publice sau independența presei.

„Ridicarea MCV se justifică în cazul României numai în momentul în care noi ne-am făcut lecțiile din agenda de justiției, ceea ce nu doar că nu s-a întâmplat, ci dimpotrivă, în acest moment suntem într-o situație mai delicată ca oricând. Odată cu deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene și acea decizie controversată a Curții Constituționale a României, apoi cu Secția Specială și pașii care au fost făcuți nu spre desființarea ei ci practic spre întărirea ei și transformarea într-o structură și mai puternică, a treia oară cu non-reforma legilor justiției, o reformă întârziată și peticită într-o formulă care este foarte departe de cerințele instituțiilor europene – deci, în condițiile în care noi avem niște rapoarte MCV foarte critice în continuare, în condițiile în care nu știm cum va arăta noul raport de monitorizare pentru statul de drept, mai ales că pe lângă problemele din justiție, aici se adaugă și abuzurile împotriva jurnaliștilor și situații ce nu aduc a stat de drept, mi se pare cel puțin neinspirat să declari că MCV nu se mai justifică.

ADVERTISEMENT

Sigur, nimeni în România nu-și dorește să rămânem cu acest mecanism de monitorizare, și ideal ar fi să avem un sistem judiciar care să nu mai cauzeze probleme la Bruxelles. Cred însă că atâta timp cât noi nu am făcut ceea ce trebuia să facem, ceea ce este clar din aceste rapoarte MCV, și am ignorat recomandările Comisiei de la Veneția, și continuă povestea cu Inspecția Judiciară și felul în care tratează independența magistraților, nu avem motive să ridicăm Mecanismul de Monitorizare și Verificare”, a declarat pentru FANATIK Ramona Strugariu, europarlamentar USR.

Clasa politică profită de războiul din Ucraina

La finalul anului trecut, majoritatea formată în jurul Liei Savonea în cadrul Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a luat decizia de a-l exclude din magistratură pe judecătorul Cristi Danileț pe motiv ar fi adus atingere profesiei de magistrat prin postările video de pe Tik Tok. Imediat, Comisia Europeană a transmis că urmărește cazul cu „îngrijorări serioase”, în condițiile în care Danileț a fost unul din cei mai vocali critici a lipsei reformelor din justiție și a aplicării recomandărilor MCV. În răspunsul din 15 decembrie, Comisia Europeană sublinia că „asigurarea independenței judecătorilor este obligația statelor membre UE și un element – cheie al statului de drept” și că rapoartele MCV au ridicat „îngrijorări structurale” legate de Inspecția Judiciară, iar problemele semnalate nu au fost rezolvate.

ADVERTISEMENT

În prezent, aproape toți magistrații care au criticat lipsa respectării recomandărilor MCV și a reformelor din Justiție sunt cercetați disciplinar de către Inspecția Judiciară pentru declarațiile lor. Toți cei trei procurori ce conduc asociația „Inițiativa pentru Justiție” sunt cercetați disciplinar pentru un comunicat în care cereau clasei politice „desființarea cât mai rapidă a Secției Speciale”, iar procurorul Bogdan Pîrlog, unul dintre aceștia, este vizat de nu mai puțin de 11 acțiuni disciplinare ale Inspecției Judiciare. Asta în contextul în care judecătorul Lucian Netejoru se află în continuare la conducerea Inspecției Judiciare în ciuda faptului că decizia CJUE din 18 mai 2021 caracteriza prelungirea mandatului său drept una „politică”.

ADVERTISEMENT

Recent, chiar actualul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, a criticat asociațiile magistraților în contextul în care acestea au criticat constant proiectul său de desființare a SIIJ. „Aş întreba pe fiecare magistrat care participă la conferințe, ţine cursuri, dă interviuri, emite comunicate, câte dosare a soluţionat în ziua respectivă sau când recuperează acel timp pentru munca pe dosare concrete de justiţie”, a spus Predoiu, al cărui proiect legislativ a atras criticile procurorilor și judecătorilor care au fost împotriva Secției Speciale încă din momentul înființării acesteia.

Laura Ștefan, expert anticorupție în cadrul EFOR, este de părere că actualul guvern nu a dat semnale că încearcă să implementeze recomandările Comisiei Europene, pentru a încheia natural mecanismul MCV, și susține că, în actualul context de securitate, clasa politică pare indiferentă la presiunea exercitată asupra magistraților.

„MCV-ul se va închide atunci când vor fi îndeplinite recomandările. Sigur, poziția României a fost constant că MCV-ul trebuie ridicat, aproape toate guvernele au susținut acest lucru și nu ar trebui să ne mire că și acest guvern dorește același lucru. Dar cred că ar trebui un pic schimbată optica: adică în loc să chestionăm utilitatea MCV, ar trebui să vedem cum putem rezolva acele restanțe care mai există pentru a se putea închide mecanismul în mod natural.

Proiectul pentru desființarea Secției Speciale s-a dovedit că pune mai multe probleme decât rezolvă. Adică, doar ca exemplu, pe vechea lege, procurorii dădeau un examen, un concurs să ajungă acolo. Pe actuala reglementare ei vor fi aleși de către CSM după niște criterii care de fapt sunt foarte vagi, chiar inexistente. Deci suntem departe de a vedea dacă această nouă lege este una viabilă, sau dacă, dimpotrivă, va ridica și ea la fel de multe probleme practice la fel ca și cea anterioară. Și am văzut că în aceeași direcție este și opinia Comisiei de la Veneția.

Un alt aspect îngrijorător este presiunea la care sunt supuși magistrații prin diversele acțiuni ale Inspecției Judiciare. A fost un aspect indicat și de rapoartele de țară, și de Comisia de la Veneția, și chiar și în deciziile Curții de Justiție a UE. Deci, uitându-ne la zona de implementare, nu vedem că lucrurile se îndreaptă ci din contră, cel puțin la nivel de percepție, vorbim în continuare de utilizarea unor instrumente de intimidare a magistraților, și vorbim despre o autocenzură pe care au reușit să o impună. Sigur, nimeni nu spune că magistrații ar trebui să comenteze continuu orice subiect însă, într-un an în care sunt alegeri la CSM nu ne dorim să avem o magistratură timorată.

Uitându-ne în context, și mă refer aici la războiul din Ucraina, mi se pare că acesta a devenit, pe bună dreptate, principalul subiect de interes al populației iar clasa politică profită, trecând prin Parlament tot felul de inițiative iar apoi vine premierul și ne spune că nu mai este util MCV-ul. Poate în acest context ne-am fi așteptat la mai multă maturitate din partea actorilor politici, pentru că vedem acum ce înseamnă un stat cu instituții slabe”, a declarat pentru FANATIK Laura Ștefan.

De altfel, ultimul Raport MCV, publicat la 8 iunie 2021, confirma faptul că „Hotărârea Curții de Justiție din 18 mai 2021 oferă un cadru clar și o direcție clară în ceea ce privește reformele în curs în vederea îndeplinirii în mod satisfăcător a obiectivelor de referință ale MCV, cu respectarea deplină a statului de drept și a dreptului UE în general”. Comisia Europeană sugera că ”este esențial ca hotărârea să se reflecte în mod corespunzător în noua legislație care urmează să fie adoptată”.

Asociațiile magistraților au continuat în zadar să critice lipsa reformelor din justiție chiar și după hotărârile CJUE și rapoartele critice ale Comisiei Europene. „Reformele esențiale pentru magistratură sunt promise zilnic în mass-media, dar totul rămâne în sertare, din pricina lipsei voinței politice reale în acest sens și în ciuda presiunii externe unanime (practic, toate organismele internaționale și europene relevante), dar și a cererilor repetate ale miilor de magistrați români și ale asociațiilor profesionale care îi reprezintă. De altfel, niciuna dintre modificările de esență dăunătoare aduse legilor justiției, realizate în perioada 2018-2019 și intrate în vigoare, încă nu a fost abrogată”, arătau într-un comunicat de presă din 30 decembrie, anul trecut, asociațiile Forumul Judecătorilor, AMASP și Inițiativa pentru Justiție.

Marele mit al reformelor din Justiție

În ultimul raport MCV de anul trecut, România era în continuare criticată atât pentru modul în care Inspecția Judiciară funcționează ca un „ca instrument de presiune la adresa magistraților critici”, pentru faptul că Secția Specială nu fusese încă desființată sau pentru faptul că modificările periculoase aduse legilor justiției în epoca Dragnea nu fuseseră încă schimbate. Un alt aspect pe care Comisia Europeană l-a cerut autorităților române a vizat modul de numire al procurorilor șefi în fruntea marilor parchete. Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, a intrat în conflict deschis cu președintele Iohannis în momentul în care a încercat să modifice această procedură în sensul în care acordul Secției pentru procurori din CSM devenea obligatoriu pentru șeful statului.

În fapt, chiar înainte de remanierea sa, ministrul Stelian Ion lansase concursul pentru numirea unui nou procuror șef în fruntea DIICOT, după demisia Georgianei Hosu ca urmare a condamnării soțului acesteia pentru corupție – Hosu fusese numită de Iohannis în ciuda avizului negativ al CSM. Noul ministru al justiției numit interimar după remanierea lui Stelian Ion, Lucian Bode a suspendat aceste concursuri imediat iar ele nu au mai fost reluate nici până în ziua de astăzi, în ciuda faptului că se urmărea și numirea unui procuror șef adjunct în fruntea DNA.

Însă, nicio altă lege a actualei guvernări nu a atras atâtea critici cât proiectul ministrului Predoiu pentru desființarea Secției Speciale. Sigur, unul din motivele pentru acest lucru a fost și faptul că a fost singura lege din domeniul justiției trecută prin Parlament de actuala guvernare. În doar o lună de zile, ministrul Justiției a reușit ca de la prezentarea proiectului legislativ privind desființarea SIIJ acesta să treacă prin Parlament cu votul întregii coaliții PSD-PNL-UDMR. Principalul compromis ce i-a asigurat votul majorității aflate la guvernare a fost ca dosarele de corupție cu magistrați să nu se întoarcă la DNA, în fapt una din cerințele Comisiei Europene.

Graba cu care acest proiect legislativ a fost dezbătut public, trecut prin CSM, apoi votat în Parlament și în final promulgat de președintele Iohannis a ieșit la iveală la doar câteva zile, atunci când Comisia de la Veneția a criticat dur atât procesul legislativ prin care această lege a intrat în vigoare cât și forma votată.

”Comisia de la Veneția regretă graba cu care această lege controversată privind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a trecut prin parlament și a fost promulgată, fără a aștepta opinia Comisiei. Desființarea SIIJ nu ar trebui să fie un obiectiv în sine. Obiectivul desființării secției ar trebui să fie asigurarea unei mai mari eficiențe în investigarea și urmărirea penală a posibilelor infracțiuni de corupție comise de judecători și procurori”, se arată în avizul Comisiei de la Veneția ce enumeră apoi seria de probleme a noului proiect, fiind menționate în special faptul că dosarele cu magistrați nu se întorc la parchetele specializate și procedura de numire a procurorilor în noua structură SIIJ.

Experții în domeniu sunt de părere că problemele României la capitolul Justiție nu doar că vor dispărea prin închiderea monitorizării pe MCV dar că ele se vor amplifica și prin mecanismul statului de drept, mecanism prin care Ungaria a fost sancționată recent cu blocarea fondurilor UE. Vocile din societatea civilă susțin că speranța politicienilor noștri ca justiția să fie uitată în rândul liderilor UE se va dovedi complet nefondată.

„Nu cred că vom scăpa de aceste mecanisme de evaluare foarte curând. Numai săptămâna trecută am avut o serie de întruniri cu cei de la Comisia Europeană tocmai pe MCV, plus mecanismul pentru statul de drept, iar evoluțiile nu sunt bune. Dacă ne uităm la ceea ce a spus Comisia de la Veneția pe legea privind desființarea SIIJ vedem că actuala guvernare s-a grăbit total aiurea.

Urmează acum în luna mai raportul pe statul de drept, iar aici există îngrijorări chiar mai mari. Pe lângă MCV, acest nou mecanism care acoperă toate țările UE mai cuprinde și elemente de tipul libertatea presei sau accesul la informații, mecanisme pe care le-am văzut degradându-se, fie doar dacă ne uităm la cazul Emilia Șercan.

Se pare că politicienii noștri au sperat cumva, fără vreun fundament, că la umbra războiului nu-i va mai păsa nimănui de statul de drept. În realitate, în acest moment, atât la nivelul UE, dar și la Washington, se pune tot mai mult accentul tocmai pe statul de drept și anticorupție. A fost și în discursul lui Biden, vedem apoi că și Comisia Europeană a trecut la acțiune în ceea ce privește Ungaria. Dacă autoritățile din România și-au imaginat că aceste aspecte vor fi trecute în plan secund cred că s-au înșelat destul de tare și urmează să afle acest lucru destul de repede.

Nici nu știu dacă premierul Ciucă are vreun consilier care să se ocupe de zona asta, unde noi ca țară avem acest capitol neîncheiat. Nu există nimic care să dovedească că acest subiect este important pentru el și nici nu l-am văzut aplecându-se în mod concret și specific asupra acestui subiect. Sigur, nouă ni se poate părea un moft, o problemă pe timp de pace, însă pentru marii actori, atât din UE cât și Statele Unite, războiul din Ucraina are și această componentă de ciocnire de valori. Gândindu-ne la ce sume de bani vor curge în această regiune, cred că va fi extrem de important pentru cei care direcționează aceste resurse uriașe să se asigure că există toate mecanismele pentru a nu avea vulnerabilități la corupție”, a declarat pentru FANATIK Elena Calistru, președintele ONG-ului Funky Citizens.