Profesorul de economie Cosmin Marinescu, despre care se vehiculează că este prima opțiune a PNL pentru Ministerul Finanțelor Publice, s-a confruntat cu suspiciuni de plagiat, înainte să devină consilierul lui Klaus Iohannis.
Numele lui Cosmin Marinescu apare pe platforma RePEc (Research Papers in Economics), care a identificat câteva paragrafe suspecte în trei dintre lucrările acestuia, publicate între 2006 și 2012.
Potrivit sursei citate, ”nu există suprapuneri substanțiale între cele trei articole scrise de Cosmin Marinescu. Ele nu se citează între ele.
În plus, primul paragraf de la pagina 267, în articolul din 2012, corespunde aproape cuvânt cu cuvânt cu primul paragraf din pagina 49 în lucrarea lui Hülsmann (Jörg Guido Hülsmann, n.r.). Chiar dacă partea de final este menționată, nu este clar că este vorba de un citat aproape identic. Chiar și așa, nota de subsol 17 este identică cu nota de subsol 13 din lucrarea lui Hülsmann. Aceeași notă apare și la Marinescu (2016).
De asemenea, al patrulea paragraf de la pagina 398 din lucrarea lui Marinescu (2007) este identic cu primul paragraf din pagina 49 la Hülsmann (2000)”.
Informația a apărut, inițial, într-un articol publicat în anul 2014, pe platforma VoxPublica, și a primit un răspuns din partea lui Cosmin Marinescu în Contributors, în care consilierul l-a acuzat pe autorul articolului că a realizat ”un text cu evidente accente politice”, care îi aduce ”evidente prejudicii de imagine”.
Sub titlul ”Recurs la onestitate: nu suntem toți la fel!”, Cosmin Marinescu a combătut acuzațiile de plagiat și autoplagiat, care i se aduc.
”Este vorba nu de o teză de doctorat sau de vreo carte apărută în mediul academic/editorial băștinaș – așa cum ați fi poate tentați să credeți – ci de articolul „Transaction Costs and Institutions’ Efficiency: A Critical Approach”, scris în calitate de unic autor și acceptat spre publicare în anul 2012 de către o prestigioasă revistă academică, American Journal of Economics and Sociology (AJES), după ce a fost parcursă etapa filtrului recenziilor anonime, desigur”, a explicat Cosmin Marinescu.
În apărarea sa, profesorul Marinescu spune că ”este vorba despre articole și texte prezentate în cadrul unor conferințe și workhopuri, ceea ce conferă acestora statut de working paper, adică o formă intermediară (work in progres) a unei cercetări mai cuprinzătoare”.
Consilierul lui Iohannis explică faptul că lucrarea din AJES a fost publicată la câțiva ani distanță de momentul primelor comunicări științifice pe tema respectivă (2006-2007) și că în acest timp a dezvoltat analiza și a rafinat argumentele.
”Odată ce o anumită temă a fost dezvoltată într-un articol mai cuprinzător și de vreme ce mi-am păstrat drepturile de copyright, am solicitat revistei Romanian Economic and Business Review (REBE), unde am publicat primul eseu pe tema respectivă, să retragă textului inițial tocmai din dorința de a evita asemenea situații neplăcute.
Dintr-o eroare asumată chiar de editor, acel text nu a fost eliminat, ceea ce a făcut posibilă invocarea lui în legătură cu acuzația de autoplagiat. Ulterior însă, editorul REBE a revenit, a clarificat, lucru care se poate vedea în corespondența trimisă RePEc”, a explicat Cosmin Marinescu.
Ulterior, a mai spus profesorul, editorul publicației a inclus o erată care certifică retragerea versiunii incipiente a articolului și a transmis un răspuns prin care clarifică problema semnalată. În urma acestor măsuri, comitetul RePEc a stabilit că nu este necesară notificarea autorităților academice.
În legătură cu acuzația că ar fi preluat din lucrarea lui Jörg Guido Hülsmann, consilierul spune că aceasta se referă la un singur paragraf și o notă de subsol.
”În acest sens, deși notificat în legătură cu acuzația de plagiat, editorul AJES nu a dat curs acestei acuzații, ceea ce probează originalitatea articolului meu „Transaction Costs and Institutions’ Efficiency: A Critical Approach”. Însă celebra Wiley-Blackwell nu a considerat că, prin absența citării unei simple note de subsol, se aduce atingere originalității textului, și deci nu a căzut în capcana sesizărilor dâmbovițene”, a mai scris Marinescu.
Cosmin Ștefan Marinescu are 47 de ani, este absolvent al Facultății de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din București, doctor în economie și cadru didactic din 1998. În prezent, el este profesor universitar în cadrul Departamentului de Economie și Politici Economice.
Între 2013 și 2014, Marinescu a fost vicepreședinte al Comisiei de specialitate pentru Buget și Finanțe a Partidului Național Liberal, iar anterior a activat în calitate de consilier la Ministerul Economiei și Ministerul Finanțelor Publice.
G4Media a scris că președintele Iohannis l-ar impune pe Cosmin Marinescu drept propunere a PNL la funcția de ministru al finanțelor, în viitorul guvern. Un alt nume vehiculat în acest context este cel al ministrului digitalizării, Sebastian Burduja.