Pe 9 martie, Curtea de Apel București a decis să elimine mai multe probe din dosarul în care Călin Georgescu, mercenarul Horațiu Potra și alți inculpați sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, precum și alte infracțiuni. Este vorba de mai multe declarații făcute în calitate de martori de 17 apropiați ai lui Horațiu Potra în decembrie 2024, despre care judecătorii au stabilit că s-a încălcat „dreptul martorului la tăcere şi neautoincriminare”.
Cu patru zile înainte, pe 5 martie, Horațiu Potra a mai primit o veste bună în acest dosar, în care a fost arestat preventiv, după ce i s-a schimbat regimul de detenție. Potrivit deciziei Judecătoriei Sectorului 5, Potra nu va mai fi încadrat în regim de maximă siguranță în Penitenciarul Rahova, după ce magistrații au analizat contestația depusă de acesta împotriva hotărârii luate de o comisie a penitenciarului.
Horațiu Potra a vândut acțiunile cele mai profitabile firme pe care o deținea, Ralfrole SRL, prin care a transportat mercenari români în Congo, în februarie 2025, chiar înainte să plece în Dubai. El a cesionat părțile sociale, pentru 200 lei, unei femei în care are mare încredere, o apropiată a sa, Șerban Corina Adela. În 2024, Ralfrole SRL a înregistrat un profit net de 2,1 milioane lei la o cifră de afaceri de 3,9 milioane lei.
Corina Șerban mai apare într-o firmă care are legătură cu familia Potra, Hora Security Ralf SRL, ea fiind unic asociat și administrator la societatea comercială care are sediul la domiciliul lui Horațiu Potra din Mediaș. Numele Corinei Șerban figurează ca petent într-un dosar al cărui obiect este „minori și familie-curatelă”, înregistrat pe 13 iulie 2023 la Judecătoria Mediaș, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată.
Șerban a solicitat desemnarea sa în calitate de curator pentru reprezentarea unui minor în vârstă de 6 ani, în faţa notarului public în vederea dezbaterii succesiunii după mama acestuia, decedată în luna noiembrie 2021, inclusiv pentru semnarea actului de lichidare între minor şi soţul supravieţuitor, cu privire la bunurile dobândite de soţi în timpul căsătoriei.
În motivarea cererii, Corina Șerban a arătat că în luna noiembrie 2021 a decedat mama minorului, iar potrivit dispoziţiilor legale trebuie a fi desemnat un curator care să reprezinte minorul la dezbaterea succesiunii după defuncta sa mamă. Instanța a reținut că cererea de numire a unui curator special pe seama unui minor chemat să participe la efectuarea unei proceduri succesorale notariale, are natura unei cereri formulate într-o procedură necontencioasă, fiind dezbătută fără citarea părţilor.
Instanța a arătat că „pentru motive temeinice, în cadrul procedurilor succesorale, notarul public, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu, poate numi provizoriu un curator special, care va fi validat ori, după caz, înlocuit de către instanţa de tutelă”. De asemenea, art.1136 alin.1 Cod civil prevede următoarele: „Cât timp moştenirea nu a fost acceptată sau dacă succesibilul nu este cunoscut, notarul public competent poate să numească un curator special al moştenirii, pentru apărarea drepturilor moştenitorului eventual, având drepturile şi îndatoririle de administrare prevăzute la art. 1.117 alin. (3) – (5).”
Aceste prevederi legale se coroborează cu dispoziţia cuprinsă în art.12 lit. m din Legea nr.36/1995 potrivit căreia notarul public îndeplineşte următoarele acte şi proceduri notariale – numirea, în cazurile prevăzute de lege, a custodelui sau a curatorului special. Instanța a mai arătat că potrivit art.229 alin.3 ind.2 din Legea nr.71/2011 „Până la intrarea în vigoare a reglementării prevăzute la alin. (1), numirea curatorului special care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la încheierea actelor de dispoziţie sau la dezbaterea procedurii succesorale se face, de îndată, de autoritatea tutelară, la cererea notarului public, în acest din urmă caz nefiind necesară validarea sau confirmarea de către instanţă.”
În dosar se menționează că, ca efect al deciziilor Curţii Constituţionale nr. 795/2020 şi nr. 18/2022, s-a stabilit că sintagma până la data intrării în vigoare a reglementării prevăzute la alin.(1) (…)” – (respectiv organizarea, funcţionarea şi atribuţiile instanţei de tutelă şi de familie, prin legea privind organizarea judiciară), reprezintă o soluţie legislativă cu caracter temporar care în lipsa înfiinţării instanţei de tutelă, echivalează cu menţinere „sine die” în fondul activ al legislaţiei a unei norme tranzitorii, ceea ce constituie o soluţie legislativă lovită de neconstituţionalitate.
Aşadar din interpretarea celor de mai sus, rezultă că notarul public este cel care cu sprijinul autorităţi tutelare identifică persoana aptă de a îndeplini funcţia unui curator special care să reprezinte sau să asiste pe minorul chemat să participe la o procedură succesorală notarială şi tot notarul public numeşte sau desemnează acel curator special, instanţa de tutelă şi familie fiind abilitată doar să se pronunţe cu privire la validarea sau înlocuirea curatorului special, se arată în dosarul consultat de FANATIK.
Ca atare, instanța a menționat că cererea Corinei Șerban va fi respinsă cu îndrumarea să solicite ca notarul public să procedeze el însuşi la desemnarea unui curator special pe seama minorului, o atare desemnare fiind una provizorie în sensul că în aplicarea art.150 alin.3 Cod civil notarul public va trebui ulterior să se adreseze instanţei pentru validarea curatorului special. Pe 14 iulie 2023, Judecătoria Mediaș a respinge cererea formulată de Şerban Corina Adela având ca obiect desemnarea sa în calitate de curator special în procedura succesorală notarială pe seama minorului.