News

Fenomen neobişnuit apărut în Siberia. Cratere uriaşe s-au format din senin. Explicaţiile oamenilor de ştiinţă

11.09.2020 | 15:51
Fenomen neobisnuit aparut in Siberia Cratere uriase sau format din senin Explicatiile oamenilor de stiinta
ADVERTISEMENT

O echipă de televiziune rusă a descoperit în timp ce survola peninsula Iamal, situată în partea de nord a Siberiei, un crater de 50 de metri adâncime. Chiar dacă se produc cu regularitate încă din 2014, fenomenele de acest gen stârnesc în continuare interesul oamenilor de știință din toate colțurile lumii, care încearcă să deslușească misterul din spatele lor.

În urma expedițiilor desfășurate în ultimele luni, s-a constatat că principala cauză a apariției găurilor uriașe este încălzirea globală. Cu alte cuvinte, dezghețarea permafrostului (n.r. sol înghețat, bogat în materii organice), stratul de pământ din zonele subpolare și cele de tundră, predominante în Siberia, sporește nivelul apei din sol.

ADVERTISEMENT

Astfel, poate duce nu doar la scurgerea solului nisipos ci și la eliberarea gazului metan, favorizând apariția craterelor, uneori de dimensiuni impresionante, precum cel descoperit în urmă cu două luni. „Este unic. Aduce  multe informații științifice pe care deocamdată nu le putem dezvălui”, a declarat, Vasili Bogoiavlenski, membru al Academiei de Științe a Rusiei, fără a oferi, însă, mai multe detalii pe marginea subiectului.

Cratere uriașe descoperite în Siberia. Cum explică oamenii de știință aceste fenomene bizare

Este un exemplu clasic de sufoziune (n.r. procesul de spălare și de transportare a particulelor fine din rocile afânate sub acțiunea circulației apelor subterane), datorată topirii permafrostului. Permafrostul este pătura superioară de sol din zonele de tundră și subpolare care conține niște compuși naturali ai metalului cu apa, stabili la temperaturi scăzute, care se cheamă clatrat.

ADVERTISEMENT

În momentul în care se produce această încălzire globală, există tendința naturală a acestor clatrați de a se descompune. Ei devin instabili datorită temperaturii crescute și generează, pe de o parte, metan, care a activat faimoasele incendii din ultimii ani din tundra siberiană și canadiană, dar și apă. Aceasta produce o modificare locală a saturației în apă a solurilor nisipoase și fenomene de sufoziune.

Cu alte cuvinte, nisipul saturat în apă și creșterea pânzei freatice generează procese de curgere care produc această sufoziune, care generează craterele destul de spectaculoase pe care le-am văzut. Este o legătură foarte didactică între încălzirea globală, pe de o parte, geomorfologie și geologie.

ADVERTISEMENT

Aceste fenomene sunt periculoase în măsura în care ele pot antrena colapsul unor clădiri. A existat de curând un colaps al unui rezervor major din zona siberiană care a generat o poluare extinsă a uneia dintre marile fluvii sibieriene.

Este o modificare brutală a reliefului, un proces, n-aș zice ireversibil, pentru că au mai existat perioade de încălzire globală și de perioade de răcire globală, faimoasele glaciațiuni.

ADVERTISEMENT

În acest moment suntem într-o perioadă de încălzire și probabil că se vor amplifica, precum incendiile și alunecările de teren datorate descompunerii clatraților din acest permafrost, care, în mod normal, este foarte dur.

În momentul în care acești compuși cristalini, clatrații, se descompun o rocă foarte puternică, coezivă devine o rocă slab coezivă și produce scufundări, alunecări de teren, fenomene de sufoziune”, a declarat pentru Digi 24 Ștefan Marincea, directorului Institutului Geologic al României.

ADVERTISEMENT