Fenomenul imposibil de oprit în România: îmbătrânirea populației accelerează. Cum va arăta situația în viitor

Îmbătrânirea populaţiei țării noastre se accelerează într-un ritm îngrijorător. Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Situația din viitor ar putea afecta asta taxele și impozitele pe care le plătim.

Datele oferite de INS defalcate la nivel de județ arată deteriorarea masivă care a avut loc în ultimii 10 ani. Indicele de îmbătrânire demografică (care arată câți seniori de peste 65 de ani revin la 100 de tineri cu vârsta de 0-14 ani) arată efectele lipsei politicilor pronataliste și agravează consecințele fiscale pentru deceniile următoare.

În unele județe, situația este una dramatică din acest punct de vedere. În Teleorman, de exemplu, acum 10 ani, la fiecare 100 de tineri erau 165 de seniori. În prezent sunt 203.

Îmbătrânirea populației accelerează, fenomenul imposibil de oprit. Cum va arăta situația în viitor

Îmbătrânirea în ritm accelerat a populaţiei ţării noastre este deja o realitate. Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşin populaţia tânără de 0-14 ani, la 31 iulie 2019 faţă de 31 iulie 2018, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Dintr-un grafic al INS prezentat de cei de la HotNews, vedem o comparație a situației din 2020 cu cea din 2012. Doar 6 județe din 42 au indicele de îmbătrânire demografică mai mic de 100, adică au seniori mai puțini decât tineri de cel mult 14 ani.

Județul Vâlcea prezintă rapidă deteriorare față de acum opt ani, numărul seniorilor ce reveneau la 100 de tineri crescând de la 126 la peste 185. Pe locul secund în privința rapidității cu care are loc deteriorarea indicelui de îmbătrânire se află Gorjul, unde numărul seniorilor/100 de tineri a urcat de la 96 la 138.

Îmbătrânirea populației, efecte negative pe termen lung

Situația din prezent va avea repercursiuni în principal de ordin financiar pe termen mediu și lung. O forță de muncă scăzută înseamnă și un număr tot mai mic al populației active, un bazin de recrutare al forței de muncă tot mai mic care va pune presiune pe salarii sau va determina firmele să ofere practici flexibile de lucru.

Iată și alte efecte negative:

• Creșterea taxelor pe muncă. Românii care vor fi în câmpul muncii ar putea fi taxați mai mult pentru ca Statul să poată susține o masă de pensionari în creștere.
• Creșterea cheltuielilor guvernamentale pentru asistență medicală și pensii. Fiecare persoană care se pensionează creează un “gol” la bugetul Statului prin faptul că taxele pe care le plătea pe venit sunt mai mici (de regulă pensia e mai mică decât salariul iar la o rată constantă de impunere, Statul va încasa bani mai puțini).
• Creșterea ratei de dependență. Dacă vârsta de pensionare rămâne fixă iar speranța de viață crește, numărul celor care se vor baza pe pensia Statului va crește.Acest lucru va duce inevitabil la rate de impozitare mai mari aplicate asupra unei forței de muncă în scădere.
• Schimbări structurale în economie. O creștere a numărului de pensionari va duce la dezvoltarea pieței de bunuri și servicii legate de persoanele în vârstă.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Cum va arăta situația în viitor în privința îmbătrânirii populației

Peste un deceniu, la nivel planetar, mai mult de un miliard de oameni vor fi în vârstă de peste 65 de ani, conform unui studiu finanțat de National Institutes of Health, scrie sursa citată. Fenomenul va fi cauzat de creșterea duratei de viață și îmbunătățirii condițiilor de trai în toată lumea.

Din datele INS, în România, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşește cu 579.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3,8 milioane față de 3,2 milioane).

Vorbim de o creștere evidentă față de acum doi ani. Populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depășea cu 471.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani, la 31 iulie 2019 faţă de 31 iulie 2018.

Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,9 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 iulie 2019. Vârsta mediană a fost de 42,1 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 iulie 2019.