Fenomenul rar apărut pe cerul României, chiar înaintea Rusaliilor. Plini de uimire, oamenii au fotografiat spectacolul

Rusaliile sunt sărbătorite anul acesta în aceeaşi zi cu Sânzienele, lucru plin de simbolistică şi încărcătură spirituală, care atrage după sine o şi doză consistentă de superstiţii. Semne sunt peste tot, iar un localnic din Rădăuţi le-a imortalizat chiar deasupra capului său.

Spectacol după ploaie, pe cerul Rădăuţiului

Spre deosebire de restul ţării, nordul a fost măturat sâmbătă de furtuni cu aspect de vijelie, care au pus la pământ copaci şi cu apa inundând străzile şi curţile oamenilor. Şi de parcă aceste dezlănţuiri ale naturii nu erau suficiente după norii negrii şi fioroşi au apărut unii ciudaţi, care i-au speriat pe unii oameni.

După ploaie, sâmbătă, cu o zi înainte de Rusalii, pe cerul Rădăuţiului au apărut astfel de formaţiuni noroase, pe cât de spectaculoase pe atât de stranii pentru necunoscători.

Fotografiile postate pe reţelele de socializare sunt care mai de care mai spectaculoase, iar autorii lor le însoţesc cu comentariile pline de extaz ale celor care trăiesc astfel de momente rare.

Digi24.ro

Propunere surpriză de premier tehnocrat. Cine este Ionuț Dumitru, varianta luată în calcul de președintele Nicușor Dan

„Spectacol pe cerul Rădăuțiului după ploaia mult așteptată, formațiuni noroase de tip mammatus”, a scris pe Facebook un utilizator, alături de un set de fotografii splendide.

Astfel de nori pot fi recunoscuți imediat – bazele lor iau forma unor pungi puse la agățat, cel mai adesea clare și bine definite. Nuanța este de obicei albastru-gri, dar lumina soarelui poate face ca formaţiunile să pară aurii, roșii sau roz.

Digisport.ro

Apariția serii la nunta lui Florinel Coman

Mammatus sunt cu adevărat unici, deoarece părțile lor inferioare sunt formate de curenți descendenți de aer (toți norii „obișnuiți” sunt formați din curenţi ascendenţi).

Există mai multe teorii despre originea lor. Una dintre ele este aceasta: aerul cald și umed se ridică, se răcește și se condensează în picături de apă. Aceste picături (și numărul lor) cresc și formează nori. Din ele cad cristale de gheață și răcesc aerul chiar la baza norului. Ca urmare, se formează bule suspendate în acele locuri în care fluxul de precipitații și aer rece este cel mai intens. Diametrul lor, de regulă, nu depășește 500 de metri, dar uneori poate ajunge la trei kilometri.

A doua teorie spune că pe măsură ce un nor crește, partea de jos începe să atârne și, în acest proces, aerul uscat din partea de jos a norului și aerul umed din partea de sus se încălzesc cu viteze diferite.