Fermierii români, cele mai mici subvenții din UE! La ani lumină de banii încasați de agricultorii de renume ai Europei

Cei din agricultură au venit din nou în fața Guvernului și a Parlamentului, dar vocile lor par a nu se face auzite. Politicienii promit la fiecare campanie electorală o atenție aparte domeniului, însă, de fiecare dată fermierii sfârșesc într-o mare de întrebări.

Fără irigații, cu bani care vin foarte greu din buzunarele statului, agricultorii spun că atunci când trag linie sunt aproape de dezastru.

Fermierii români, cele mai mici subvenții din Uniunea Europeană!

Marii jucători de pe piață se consideră nedreptățiți, în timp ce intermediarul sau cel mic abia își mențin afacerile pe o linie de plutire.

Dacă judecăm după subvenția de bază per hectar, atunci trebuie să știți că, în România, aceasta este sub 100 euro/ha. Suntem pe o linie oarecum normală alături de alte țări europene.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

Lituania, Estonia, Letonia, dar și Polonia, Portugalia, Bulgaria și Malta oferă fermierilor cam același nivel de subvenție.

Situația se modifică însă din plin dacă judecăm și după celelalte tipuri de plăți directe care sunt adăugate subvenției de bază.

Cum se calculează banii care ajung al fermieri

Discutăm despre plata redistributivă, plata pentru înverzire sau plata pentru tinerii fermieri. În aceste situații, subvenția în România depășește cu foarte puțin suma de 200 euro/ha. Lucrul acesta ne plasează, de asemenea, printre ultimele state europene.

Din grupul celor menționate anterior, Malta devine a doua țară europeană cu cea mai mare subvenție la ha. Fermierii din această țară primesc nu mai puțin de 400 de euro. Se întâmplă lucrul acesta și pentru că statul acordă plăți mari pentru tinerii fermeri și un sprijin cuplat voluntar pentru limitarea producției destul de consistent.

Digisport.ro

”Monstrul” a murit! Soția sa a făcut anunțul: ”Era în paradisul său”

În România lucrul acesta este imposibil. Miniștrii Agriculturii care s-au implicat în adoptarea la nivel național a Politicii Agricole Comune, după aderarea la UE, au acordat o sumă mare pentru Pilonul II, adică pentru finanțarea proiectelor prin AFIR și o sumă mică pentru I, plățile directe, prin APIA.

Surprize, surprize, dar aproape toate țările membre UE au procedat fix invers. Adică au alocat bani mai mulți pentru plăți directe și, în mod evident, sume mai mici pentru dezvoltarea rurală.

Câți bani primește România pentru agricultură

Conform statisticilor oficiale, România ia anual de la bugetul european suma de 3.031.607.000 euro. Da, citiți bine, vorbim despre peste 3 miliarde.

Bani mulți, bani puțini, vă lăsăm pe dumneavoastră să judecați, dar vă readucem aminte că la împărțirea UE se ține cont și de contribuția națională la bugetul european. Așadar, cam cât dai, atât primești.

Banii primiți de România clasează țara noastră undeva pe poziția a șasea în Uniunea Europeană. Cel mai mare plafon îl primește Franța, 9.439.521.000 euro, urmată de Spania, 6.873.352.000 euro și de Germania, 6.307.840.000 euro.

Urmează în acest clasament Italia cu 5.763.238.000 euro și Polonia cu 4.604.676.000 euro. Toate cele cinci țări, trebuie să recunoaștem, fiind considerate în acest moment o forță agricolă mult peste cea a României.

Cum se împart banii pentru agricultură de la UE

Diferența este făcută însă de un alt aspect, și anume, de felul în care toate țările din fața noastră și nu numai împart acest plafon pentru cei trei piloni, plăți directe, dezvoltare rurală și măsuri de piață.

Concret, lanțulalimentar.ro a notat că România a alocat 1.847.389.000 euro pentru plățile directe, adică pentru subvențiile agricole, 1.141. 926.000 euro pentru dezvoltare rurală și 42.382.000 de euro pentru măsuri pentru piață.

Adică aproape 61% pentru plăți directe, 37,7% pentru dezvoltare rurală și 1,4% pentru măsuri pentru piață. Exact invers stau lucrurile pentru marile puteri agricole.

Francezii au dat 6.934.972.000 euro pentru subvenții și numai 1.984.762.000 euro pentru proiecte pentru dezvoltare rurală. La final au mai plătit 519.788.000 euro pentru măsuri pentru piață. Procentual, atenție, nu mai puțin de 73,5% au mers pentru subvenții, 21 % pentru proiecte și 5,5% pentru măsuri pentru piață.

Spania oferă aproape 500 de euro/ha și a reușit acest lucru și pentru că a alocat 5.101.481 euro pentru plăți directe și numai 1.183.449.000 euro pentru dezvoltare rurală. Restul de 588.486.000 euro au mers la măsuri pentru piață.

Olanda are un plafon anual mult mai mic față de cel al României, dar reușește mereu să ofere bani mai mulți fermierilor. Aproape 380 de euro pe hectar merg la agricultori cu mult peste realitatea din țara noastră. Batavii au direcționat pentru plăți directe 679.512.000 de euro și pentru proiecte 148.108.000 de euro.